miercuri, iunie 10, 2026

Ucraina: cronică de război

Cea din urmă carte de  eseuri  dialogale datorată lui  Armand Goşu  face parte din încercarea, ambiţioasă şi temerară, de a scrie pentru contemporanii noştri cronica unui  război ce a deschis poarta  lumii de mâine. Interviurile pe care le cuprinde (dintre care cele mai numeroase sunt acordate, pe  platforma “ Contributors”, lui Lucian  Popescu) reprezintă fotografiile prezentului ce […] citește tot articolul

Și dacă nu inteligența artificială e problema?

Nu e clar deloc ce e Inteligența Artificială. Pare a fi mai curând un Zeu Necunoscut decât un produs tehnologic. Și, asemeni oricărei divinități, deocamdată se arată doar în măsura în care se ascunde. Se spune că epifania va veni odată cu singularitatea. Cât mai beneficiem de intervalul de dinaintea acelui moment, ne mai putem întoarce în istorie. citește tot articolul

Prin Europa

Consemnez azi un eveniment editorial, după părerea mea, extrem de important. Apariția în impecabila traducere românească a lui Iulian Comănescu, o traducere în deplin consens cu eleganța cărții, în colecția Istorie a editurii bucureștene Humanitas, a volumului Patriile noastre. O istorie personală, a binecunoscutului istoric britanic Timothy Garton Ash. A cărei versiune în limba engleză […] citește tot articolul

Când computerul înlocuiește munca. Edward Kanterian în conversație cu Lewis Whelan despre inteligența artificială și muncă

Lewis Whelan este un filozof britanic. A lucrat la diferite companii de software din Londra. Deține o diplomă de master în filosofie și politici publice de la London School of Economics, cu o activitate academică ce acoperă filosofia, jurisprudența și teoria politică. Este cercetător la Facultatea de Drept, Universitatea din Cambridge, și membru al lui […] citește tot articolul

Ecosistemul de conflict: Mediterana de Răsărit

O analiză geopolitică Jurisdicția maritimă turcă, energia greco-cipriotă și problema Libiei Analiză de foresight iunie 2026 Vreme de o jumătate de secol, ordinea maritimă a Mediteranei de Răsărit s-a bazat pe o ambiguitate cultivată cu grijă de toate părțile implicate. Granițele erau fragile, dar fricțiunile rămâneau în limite gestionabile; explorarea maritimă era contestată, dar continua; […] citește tot articolul

Țara drumurilor de hârtie

Există în România mai multe drumuri care există și nu există în același timp. Există într-o hotărâre de consiliu local, care le-a transferat în domeniul public al comunei. Există într-o carte funciară, ca parcele cu un număr și o suprafață. Dar nu există ca drumuri — nicăieri în evidența cadastrală nu sunt înscrise cu această […] citește tot articolul

Capitalul care decide viitorul: între faraoni și miliardari

Țăranul medieval avea puține drepturi și multe obligații. Era legat de glie, de senior, de calendarul bisericesc. Plătea zeciuiala, muncea pământul care nu‑i aparținea. Nu avea mobilitate socială, nu avea capital, nu avea iluzia alegerii. Știa însă exact unde se află în lume. Inegalitatea feudală era brutală, însă explicită. Inegalitatea contemporană este fluidă, algoritmică și, […] citește tot articolul

Cum cucerește imperiul o Biserică națională: lecția georgiană pentru România

Când o țară nu mai are un stat adevărat, Biserica îi ia locul. Exact aceasta s-a întâmplat în Georgia în ultimele cinci decenii. Și tocmai de aceea schimbarea patriarhului acolo nu este un eveniment bisericesc, ci unul politic. La 11 mai 2026, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene l-a ales drept nou Catolicos-Patriarh pe mitropolitul […] citește tot articolul

Punctele cardinale ale firescului

Reperele firescului natural se diluează alarmant de repede în epoca noastră culturală dominată atât de mult de ideologii conjugate spre un delir cognitiv aproape patologic al discursului public. Punctele cardinale ale moralei tradiționale, prin care s-au edificat tocmai structurile sociale care asigură însăși diversitatea și coeziunea comunitară, sunt astăzi relativizate sub presiunea unui construct ideologic […] citește tot articolul

2026: zero incidente în Polonia, 14 în România

În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare. Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO și, mai cu seamă, […] citește tot articolul

Un statut de „Membru Asociat” pentru Ucraina în UE?

Recentele propuneri occidentale privind un statut intermediar hibrid al Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, înainte de aderarea sa deplină pe termen mediu, nu ar trebui respinse din start. Începând din 2025, politicieni și birocrați occidentali și ucraineni au discutat diverse modalități de a îmbunătăți rapid relația oficială a Uniunii Europene cu Ucraina, înainte ca țara […] citește tot articolul

O pledoarie pentru umanioare: filozoful Bogdan Mincă explică de ce avem nevoie de grecii antici mai mult ca oricând VIDEO

În vremea noastră universitatea pare a se fi transformat – dintr-un loc al formării gândirii cum era la origini – într-un simplu prestator de servicii. Studentul vine și plătește el sau statul pentru el un serviciu, urmează niște cursuri, și pleacă cu o diplomă care speră el că îl va ajuta să își gasescă o […] citește tot articolul

Zece vulnerabilități mereu reciclate ale învățământului românesc sau Despre cum schimbăm sistemul fără să schimbăm sistemul

1.   De la o diagnoză, la alte diagnoze Știu că citind prima parte a subtitlului de mai sus cititorul avizat s-ar fi așteptat, poate, la o formulare de tipul: De la diagnoză, la acțiune sistemică. Și așa ar și trebui să fie. Numai că, în realitatea educațională românească, asta e că nu prea e. Aceasta, […] citește tot articolul

Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea?

Ilinca a spus ce putea spune un copil. Restul ține de luciditatea adulților. Un copil de clasa a V-a poate vorbi astăzi despre inteligență artificială. Știe că există, că produce texte, că intră în teme, că sperie adulți, că promite soluții rapide și că a devenit parte din viața de zi cu zi. Poate vorbi […] citește tot articolul

Incidentul de la Galați, strategia Rusiei și limitele descurajării occidentale

Foarte mediatizatul incident de la Galați din noaptea de 28-29 mai a.c. ridică o întrebare incomodă, dar inevitabilă: am asistat la o simplă eroare de traiectorie imputabilă armatei ruse? Sau poate fi vorba de o deviere nefericită a dronei de către apărarea ucraineană? Ori avem de-a face cu un nou test al limitelor acceptabile pentru […] citește tot articolul

O sută nouă motive să dăruim aplauze turului ciclist al Italiei!

„Încă mi-e greu să înțeleg ce mi s-a întâmplat, că am câștigat toate cele trei Mari Tururi.”Jonas Vingegaard, Team Visma Turul ciclist al Italiei însoțește primăvara către poarta verii și are aromă de căpșuni și cireșe. Cel puțin așa mi se pare mie. În orice caz, cele trei mari tururi cicliste europene sunt un reper […] citește tot articolul

Mircea Cărtărescu nu este Albert Camus

Pentru Mircea la 70 de ani             Ne-am cunoscut la scurtă vreme după nașterea Editurii Humanitas, când i-am scris lui Mircea Cărtărescu o scrisoare prin care îl invitam să republice la Humanitas volumul apărut la Cartea Românească în 1989 sub titlul Visul. Lectura lui, imediat după apariție, mă fascinase. Cu ocazia sărbătoririi a 20 de ani […] citește tot articolul

Închiderea Consulatului de la Constanța: cea mai grea lovitură dată spionajului rus din regiune. Interviu cu istoricul Armand Goșu

A fost drona deviată întâmplător spre Galați de apărarea antiaeriană ucraineană, sau a fost programată din start să lovească în România? De răspuns depinde dacă vorbim de un accident sau de un act de agresiune care ar fi cerut invocarea articolului 4 din Tratatul NATO. Armand Goșu explică de ce Bucureștiul a ales, fără să […] citește tot articolul

Ucraina: cronică de război

2
Cea din urmă carte de  eseuri  dialogale datorată lui  Armand Goşu  face parte din încercarea, ambiţioasă şi temerară, de a scrie pentru contemporanii noştri cronica unui  război ce a deschis poarta  lumii de mâine. Interviurile pe care le cuprinde (dintre care cele mai numeroase sunt acordate, pe  platforma “ Contributors”, lui...

Și dacă nu inteligența artificială e problema?

3
Nu e clar deloc ce e Inteligența Artificială. Pare a fi mai curând un Zeu Necunoscut decât un produs tehnologic. Și, asemeni oricărei divinități, deocamdată se arată doar în măsura în care se ascunde. Se spune că epifania va veni odată cu singularitatea. Cât mai beneficiem de intervalul de dinaintea acelui moment, ne mai putem întoarce în istorie.

Prin Europa

0
Consemnez azi un eveniment editorial, după părerea mea, extrem de important. Apariția în impecabila traducere românească a lui Iulian Comănescu, o traducere în deplin consens cu eleganța cărții, în colecția Istorie a editurii bucureștene Humanitas, a volumului Patriile noastre. O istorie personală, a binecunoscutului istoric britanic Timothy Garton Ash....

Când computerul înlocuiește munca. Edward Kanterian în conversație cu Lewis Whelan despre inteligența artificială...

4
Lewis Whelan este un filozof britanic. A lucrat la diferite companii de software din Londra. Deține o diplomă de master în filosofie și politici publice de la London School of Economics, cu o activitate academică ce acoperă filosofia, jurisprudența și teoria politică. Este cercetător la Facultatea de Drept, Universitatea...

Ecosistemul de conflict: Mediterana de Răsărit

O analiză geopoliticăJurisdicția maritimă turcă, energia greco-cipriotă și problema LibieiAnaliză de foresight iunie 2026Vreme de o jumătate de secol, ordinea maritimă a Mediteranei de Răsărit s-a bazat pe o ambiguitate cultivată cu grijă de toate părțile implicate. Granițele erau fragile, dar fricțiunile rămâneau în limite gestionabile; explorarea maritimă era...

Țara drumurilor de hârtie

4
Există în România mai multe drumuri care există și nu există în același timp. Există într-o hotărâre de consiliu local, care le-a transferat în domeniul public al comunei. Există într-o carte funciară, ca parcele cu un număr și o suprafață. Dar nu există ca drumuri — nicăieri în evidența...

Capitalul care decide viitorul: între faraoni și miliardari

Țăranul medieval avea puține drepturi și multe obligații. Era legat de glie, de senior, de calendarul bisericesc. Plătea zeciuiala, muncea pământul care nu‑i aparținea. Nu avea mobilitate socială, nu avea capital, nu avea iluzia alegerii. Știa însă exact unde se află în lume.Inegalitatea feudală era brutală, însă explicită. Inegalitatea...

Cum cucerește imperiul o Biserică națională: lecția georgiană pentru România

15
Când o țară nu mai are un stat adevărat, Biserica îi ia locul. Exact aceasta s-a întâmplat în Georgia în ultimele cinci decenii. Și tocmai de aceea schimbarea patriarhului acolo nu este un eveniment bisericesc, ci unul politic.La 11 mai 2026, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene l-a ales...

Un timp al anxietăţii sau despre criza regimului politic românesc

15
La o lună de la votarea moţiunii de cenzură şi demitarea cabinetului prezidat de Ilie Bolojan, Preşedintele  Republicii a desemnat, în cele din urmă, un candidat la poziţia de prim- ministru: alegerea lui Eugen Tomac indică, dincolo  de personalitatea în cauză, natura intervalului pe care îl traversăm şi amploarea crizei regimului...

Punctele cardinale ale firescului

6
Reperele firescului natural se diluează alarmant de repede în epoca noastră culturală dominată atât de mult de ideologii conjugate spre un delir cognitiv aproape patologic al discursului public. Punctele cardinale ale moralei tradiționale, prin care s-au edificat tocmai structurile sociale care asigură însăși diversitatea și coeziunea comunitară, sunt astăzi...

2026: zero incidente în Polonia, 14 în România

17
În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare.Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al...

Un statut de „Membru Asociat” pentru Ucraina în UE?

3
Recentele propuneri occidentale privind un statut intermediar hibrid al Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, înainte de aderarea sa deplină pe termen mediu, nu ar trebui respinse din start.Începând din 2025, politicieni și birocrați occidentali și ucraineni au discutat diverse modalități de a îmbunătăți rapid relația oficială a Uniunii Europene...

O pledoarie pentru umanioare: filozoful Bogdan Mincă explică de ce avem nevoie de grecii...

11
În vremea noastră universitatea pare a se fi transformat - dintr-un loc al formării gândirii cum era la origini - într-un simplu prestator de servicii. Studentul vine și plătește el sau statul pentru el un serviciu, urmează niște cursuri, și pleacă cu o diplomă care speră el că îl...

Zece vulnerabilități mereu reciclate ale învățământului românesc sau Despre cum schimbăm sistemul fără să...

5
1.   De la o diagnoză, la alte diagnozeȘtiu că citind prima parte a subtitlului de mai sus cititorul avizat s-ar fi așteptat, poate, la o formulare de tipul: De la diagnoză, la acțiune sistemică. Și așa ar și trebui să fie. Numai că, în realitatea educațională românească, asta e...

Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să...

4
Ilinca a spus ce putea spune un copil. Restul ține de luciditatea adulților.Un copil de clasa a V-a poate vorbi astăzi despre inteligență artificială. Știe că există, că produce texte, că intră în teme, că sperie adulți, că promite soluții rapide și că a devenit parte din viața de...

Ucraina: cronică de război

Cea din urmă carte de  eseuri  dialogale datorată lui  Armand Goşu  face parte din încercarea, ambiţioasă şi temerară, de a scrie pentru contemporanii noştri cronica unui  război ce a deschis poarta  lumii de mâine. Interviurile pe care le cuprinde (dintre care cele mai numeroase sunt acordate, pe  platforma “ Contributors”, lui Lucian  Popescu) reprezintă fotografiile prezentului ce […] citește tot articolul

Și dacă nu inteligența artificială e problema?

Nu e clar deloc ce e Inteligența Artificială. Pare a fi mai curând un Zeu Necunoscut decât un produs tehnologic. Și, asemeni oricărei divinități, deocamdată se arată doar în măsura în care se ascunde. Se spune că epifania va veni odată cu singularitatea. Cât mai beneficiem de intervalul de dinaintea acelui moment, ne mai putem întoarce în istorie. citește tot articolul

Prin Europa

Consemnez azi un eveniment editorial, după părerea mea, extrem de important. Apariția în impecabila traducere românească a lui Iulian Comănescu, o traducere în deplin consens cu eleganța cărții, în colecția Istorie a editurii bucureștene Humanitas, a volumului Patriile noastre. O istorie personală, a binecunoscutului istoric britanic Timothy Garton Ash. A cărei versiune în limba engleză […] citește tot articolul

Când computerul înlocuiește munca. Edward Kanterian în conversație cu Lewis Whelan despre inteligența artificială și muncă

Lewis Whelan este un filozof britanic. A lucrat la diferite companii de software din Londra. Deține o diplomă de master în filosofie și politici publice de la London School of Economics, cu o activitate academică ce acoperă filosofia, jurisprudența și teoria politică. Este cercetător la Facultatea de Drept, Universitatea din Cambridge, și membru al lui […] citește tot articolul

Cum combini efectul de comunitate cu cel de regiune în identificarea locurilor rămase în urmă?

Este necesar? Nu, dar pare să fie eficient din perspectiva cunoașterii valide (Treiman 2014). Soluția frecvent adoptată a fost una de gândire predictivă, cauzală. Incluzi, spre exemplu, caracteristici ale regiunii (NUTS3 sau NUTS2, în limbajul Uniunii Europene ) în predicția nivelului de dezvoltare al localităților (local administrative units LAU), în cadrul unei ecuații de regresie […] citește tot articolul

Ecosistemul de conflict: Mediterana de Răsărit

O analiză geopolitică Jurisdicția maritimă turcă, energia greco-cipriotă și problema Libiei Analiză de foresight iunie 2026 Vreme de o jumătate de secol, ordinea maritimă a Mediteranei de Răsărit s-a bazat pe o ambiguitate cultivată cu grijă de toate părțile implicate. Granițele erau fragile, dar fricțiunile rămâneau în limite gestionabile; explorarea maritimă era contestată, dar continua; […] citește tot articolul

Țara drumurilor de hârtie

Există în România mai multe drumuri care există și nu există în același timp. Există într-o hotărâre de consiliu local, care le-a transferat în domeniul public al comunei. Există într-o carte funciară, ca parcele cu un număr și o suprafață. Dar nu există ca drumuri — nicăieri în evidența cadastrală nu sunt înscrise cu această […] citește tot articolul

Capitalul care decide viitorul: între faraoni și miliardari

Țăranul medieval avea puține drepturi și multe obligații. Era legat de glie, de senior, de calendarul bisericesc. Plătea zeciuiala, muncea pământul care nu‑i aparținea. Nu avea mobilitate socială, nu avea capital, nu avea iluzia alegerii. Știa însă exact unde se află în lume. Inegalitatea feudală era brutală, însă explicită. Inegalitatea contemporană este fluidă, algoritmică și, […] citește tot articolul

Cum cucerește imperiul o Biserică națională: lecția georgiană pentru România

Când o țară nu mai are un stat adevărat, Biserica îi ia locul. Exact aceasta s-a întâmplat în Georgia în ultimele cinci decenii. Și tocmai de aceea schimbarea patriarhului acolo nu este un eveniment bisericesc, ci unul politic. La 11 mai 2026, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene l-a ales drept nou Catolicos-Patriarh pe mitropolitul […] citește tot articolul

Punctele cardinale ale firescului

Reperele firescului natural se diluează alarmant de repede în epoca noastră culturală dominată atât de mult de ideologii conjugate spre un delir cognitiv aproape patologic al discursului public. Punctele cardinale ale moralei tradiționale, prin care s-au edificat tocmai structurile sociale care asigură însăși diversitatea și coeziunea comunitară, sunt astăzi relativizate sub presiunea unui construct ideologic […] citește tot articolul

2026: zero incidente în Polonia, 14 în România

În 25 noiembrie 2025 scriam pe o rețea socială că intrarea dronelor rusești în spațiul aerian al României nu este o simplă rătăcire, nu este întâmplătoare. Nici ce s-a petrecut la Galați nu este rătăcire, ci un eveniment care trădează un timeline tactic rusesc menit să testeze flancul estic al NATO și, mai cu seamă, […] citește tot articolul

Un statut de „Membru Asociat” pentru Ucraina în UE?

Recentele propuneri occidentale privind un statut intermediar hibrid al Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, înainte de aderarea sa deplină pe termen mediu, nu ar trebui respinse din start. Începând din 2025, politicieni și birocrați occidentali și ucraineni au discutat diverse modalități de a îmbunătăți rapid relația oficială a Uniunii Europene cu Ucraina, înainte ca țara […] citește tot articolul

O pledoarie pentru umanioare: filozoful Bogdan Mincă explică de ce avem nevoie de grecii antici mai mult ca oricând VIDEO

În vremea noastră universitatea pare a se fi transformat – dintr-un loc al formării gândirii cum era la origini – într-un simplu prestator de servicii. Studentul vine și plătește el sau statul pentru el un serviciu, urmează niște cursuri, și pleacă cu o diplomă care speră el că îl va ajuta să își gasescă o […] citește tot articolul

Zece vulnerabilități mereu reciclate ale învățământului românesc sau Despre cum schimbăm sistemul fără să schimbăm sistemul

1.   De la o diagnoză, la alte diagnoze Știu că citind prima parte a subtitlului de mai sus cititorul avizat s-ar fi așteptat, poate, la o formulare de tipul: De la diagnoză, la acțiune sistemică. Și așa ar și trebui să fie. Numai că, în realitatea educațională românească, asta e că nu prea e. Aceasta, […] citește tot articolul

Un copil a vorbit despre AI. Câți copii simt că științele îi ajută să înțeleagă lumea?

Ilinca a spus ce putea spune un copil. Restul ține de luciditatea adulților. Un copil de clasa a V-a poate vorbi astăzi despre inteligență artificială. Știe că există, că produce texte, că intră în teme, că sperie adulți, că promite soluții rapide și că a devenit parte din viața de zi cu zi. Poate vorbi […] citește tot articolul

Cărți noi

coperta cartiiÎn această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

De la Apel către lichele (1989) la Strigoii noștri (2026) se întinde arcul de timp al unei declarații de dragoste pentru România, dar și, în oglindă, al unei la fel de statornice declarații de război împotriva politicienilor, demnitarilor sau poeților de curte lipsiți de scrupule și neiubitori de țară.  Pătimaș și revoltat, autoironic și nu o dată cu umor amar, Gabriel Liiceanu îi cheamă pe aceștia la lumina adevărului. „Ce faceți cu noi?“ pare el să întrebe. „Ce ne facem cu voi?“ – vezi mai mult

Carte recomandata

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ – vezi mai mult



adresa contact: editor[at]contributors.ro


Articole recomandate

La ce bun filozofii pe lume?*

de Gabriel Liiceanu

M-am întrebat, o viață întreagă, la ce sunt bun pe lumea asta. Sau, mai rău, dacă sunt bun la ceva. Și, până nu cu mult timp în urmă, de câte ori m-am întrebat la ce sunt eu bun, n-am știu să răspund. Ce știam să fac? Un medic, de pildă, nu are să-și pună întrebarea asta. El știe foarte bine, chiar înainte de a lua drumul facultății, care e răspunsul. Nu-l întrebi nici pe arhitect, nici pe inginer ce știu să facă și la ce sunt ei buni. De fapt, pe nimeni care, pe lumea asta, are o meserie al cărei nume e înscris într-un nomenclator. Citeste mai mult


Esențial HotNews.ro. Știrile care contează.

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

Pagini