Da, cred că am ajuns încă o dată EI și NOI.
EI, ca de obicei uniți, solidari, o solidaritate transpolitică, cu foarte foarte puțini defectori reali, care să facă altceva decât să se mute dintr-o cameră în alta, dintr-o bancă în alta, dintr-o comisie în alta, dintr-un partid în altul. Sunt o familie, ca să nu zic o Famiglia, o rețea, ca să nu zic o mafie, un club. Au un aer de castă, relaxat, relativizant, nici un rău nu li se pare chiar atât de rău, nicio îngrijorare chiar atât de îngrijorătoare, totul se aranjează și, pentru câtă treabă fac, au venituri mici, că aproape nici nu le vină să o facă și la urma urmelor poate că de-aia nici nu prea o fac.
NOI, ca de obicei nu atât dezbinați, cât izolați, înveliți fiecare în coconul lui protector, de Occident, de muzică, de literatură înaltă, de expoziții și muzee; nu atât apolitici, cât neinformați, nu atât sceptici, cât obosiți, nu atât revoltați, cât scârbiți, nu atât infantilizați, cât copleșiți… deși termenii din perechile astea aparent opuși, nu sunt deloc opuși .
Stăm față în față, dar la distanță, despărțiți de un fel de ocean vast și misterios, numit în discuții, cu pios dispreț, „masa alegătorilor”, și ignorându-l, ne scrutăm pe deasupra lui, dușmănos, et pour cause .
Știm bine că sunt importanți alegătorii aceștia, fiindcă ei ne decid, și când merg,și când nu merg la vot, soarta, și măcar din punctul acesta de vedere, avem, cert, un interes față de ei. Nu prea avem mijloace să-i convingem că interesul nostru este și al lor. De exemplu, aud că din fonduri europene Victor Ponta i-a pregătit fiecăruia câte 18 kilograme de hrană pe care le va distribui între turul I și turul II și a anunțat pe toată lumea că are bani de pensii și de salarii pentru bugetari, până în decembrie. Cine se poate pune cu asemenea dovadă de interes dezinteresat, în greutate de 18 kilograme de căciulă?
În aceste condiții mă gândesc că nu avem altceva mai bun de arătat, împărtășit masei alegătorilor decât cinstit, deschis, frica NOASTRĂ, opusă fricii LOR.
Frica și atât. Fiindcă, asta-i unește pe ei atât cât să pară și chiar să fie infinit regenerabili, energici, activi, inventivi, indestructibili, generoși, treji, mai treji și mai generoși în preajma alegerilor, decât sunt vreodată în restul timpului. Pe ei toți îi unește frica. Marea Frică. Una foarte motivată, de altfel. Cine a crezut vreodată că Voiculescu, Becali, Năstase, Vântu, Cătălin Voicu, Relu Fenechiu, Nicușor Constantinescu vor ajunge la pușcărie, sau vor fi nevoiți să se ascundă prin hoteluri, în America, de frica justiției din amărâta lor de țară? Cine credea că odgoanele care-i legau de averile lor ilicite, dar și unii de alții în rețea se vor rupe și-i vor lăsa să cadă cu rețea cu tot, sau așa, izolați, unul câte unul, ca niște crapi, în plasa legii?
Că ei cu cei 18 kilograme se adresează și subliminal „masei alegătorilor”, întreținându-i propria frică și toată cohorta de automatisme (dacă nu curge pică, om trăi și-om vedea, las că dacă a furat, a mai dat și la săraci, toată lumea fură, după puteri și posibilități, toată lumea muncește la negru și minciună, mediocritate, violență, murdărie în spațiul public, grosolănie și aroganță, și acomodare cu ele, au fost de când am deschis toți ochii în țara asta, ferească Dumnezeu de mai rău, ce-i tâmpenia aia, mai bine mort decât comunist? nimic nu e mai rău decât să fii mort etc.) – este altă discuție. O altă discuție este și că în frica LOR, știu să dea acestei „mase a alegătorilor” peste cele 18 kilograme, și cumetrii, serbări în parcuri și pe stadioane, vanghelioane și paranghelii.
Aici e în discuție doar că ei pot să-și ambaleze costisitor, poleit, frica LOR.
Ei bine, ce putem face noi cu frica NOASTRĂ, decât să le-o prezentăm „maselor” așa, goală, neambalată? Ce putem face decât să o recunoaștem și să sperăm că tot subliminal, se vor recunoaște în ea și vor simți, acele mase, că e cazul să fie la fel de motivate de ea?
Să recunoaștem deci cinstit, că nouă ne e frică de Victor Ponta. Ne este frică de Ponta, cu care va fi mai rău decât să fii comunist. Va fi cum e să fii mort, după ce abia te retrezișeși cât de cât la viață, va fi cum e să recazi în apatia lipsei de speranță după ce speranța îți dăduse aripi. Ne e frică de Victor Ponta, da. El pare un saltimbanc doar ceva mai spălat ca Mazăre, dar ne e frică de el. Nu fiindcă a plagiat și ne face de rușine, ci fiindcă ne este frică de ruși și de chinezi, unde ne duce știind că acolo așa ceva nu e de rușine. Nu fiindcă este narcisist și egolatru, ci fiindcă atent doar la el însuși, or să se dărâme pe noi toate orașele cum s-a dărâmat deja Bucureștiul sub Oprescu, cum se dărâmă Constanța sub Mazăre, Timișoara sub turnulețe care modifică arhitectura splendidelor clădiri imperiale. Ne este frică de ruinarea bietelor șosele, câte sunt, și nu s-au transformat în drumuri cu hârtoape, pentru căruțe, acum când nici cai și boi nu prea mai avem. Ne este frică să nu ne plece și ultimii copii care-au terminat strălucit liceul și nu au plecat încă, pentru a nu mai vorbi de medicii extenuați și tot mai excedați. Ne este frică de călușul în gură de care am scăpat acum 25 de ani. Ne este frică de injustiția împotrvia căreia nu vom mai avea nici un recurs.
Poate că frica NOASTRĂ nu este și frica „masei alegătorilor” acest ocean adânc și misterios, care ne decide și NOUĂ și LOR, soarta, în timp ce noi ne aruncăm pe deasupra lui priviri dușmănoase. Dar este sigur că pericolul care ne paște, ne va zgudui atât nouă, bula de Occident, muzică, literatură etc,. cât și acestui ocean, toată liniștea, tot confortul și toate obișnuințele. Este motivul pentru care cred că din tot mesajul electoral al Monicăi Macovei, esențială este frază în care le cere votanților ei să-l răspândească, să-l facă să ajungă la cât mai mulți alegători și să-i convingă pe aceștia că au mai multe în comun cu frica NOASTRĂ decât de frica LOR.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
A se observa un aspect:
– la EI intelectualii sint foarte disciplinati, nu iasa din front, rar daca au un rictus contra liniei partidului, sint grajdani de nadejde;
– la NOI, intre intelectuali parca a patruns strechea; se cearta, se acuza de tradari, mai fiecare vrea sa „dicteze’ linia de urmat.
La ei e liniste si cald in casa
La noi sta mortul intins pe masa.
Tocmai d-aia se cheama „INTELECTUAL”, caci nu poate fi de acord cu toate si sa taca. Adica am cazut de acord ca nu suntem de acord. Intelectualii ce nu cirtesc in front si sunt de acord cu linia partidului nu prea sunt intelectuali.
Din liniste si cald nu iese progresul…
Din pacate cei 45 de ani de comunism ne-au facut sa credem ca totata lumea trebuie sa urmeze o aceeasi linie si directiva, si se plinge dupa TATUC, tatucul cel ce le stie pe toate si nu greseste niciodata.
Oceanul la care va referiti are linistea, confortul si obisnuintele saraciei, care nu se va schimba si deci nu este amenintata de continuarea guvernarii social-democrate.
citeam pe aici despre nostalgia ptr timpurili comuniste,pai cum sa nu fie nostalgic mindrul popor rumin cind a primit apartament de la stat intr o ctitorie,iliescu i l a vindut apoi la pret de frigider,de la tara(asa se numea satul din care se trage peste 60%din rumini)veneau alimentele ptr fiecare saptamina,iar la munca se mergea la servici ptr o pensie.
de o fi una,de o fi alta,ce e scris si ptr noi,bucurosi le om duce toate;asta e din vremea cind turcii faceau cite o incursiune daca cel ce si platea tronul nu se achita de tribut.pina sa vina misu curajosu care sa i uneasca,ha ha
asa ca destepti e EI !
Doamnă Jela
Poate puțin prea literaturizat pentru gusturile mele, însă adevărat și frumos spus!
Dacă pornim de la premiza că doar Marea Frică poate genera ură adevărată, atunci frica LOR este mai mare decât a noastră.
Nu ştiu dacă asta este un avantaj (avantaj? pentru ce?) sau nu, eu doar constat. Am devenit, forţat de împrejurări, o fire contemplativă.
citi au fost thomas alva edison ? raportul ei / noi de care vorbiti este total debalansat dar natural. si asta i realitate nu doar in tarile sarace ci si in cele bogate. cine face diferenta ? rdg / rfg, nord/sud coreea sint citeva exemple care imprastie orice alte speculatii. o forma de organizare rareori se reformeaza pasnic. iar in 1990 la noi nu s a schimbat sistemul (de ce ? stim, nu mai are rost sa discutam la nesfirsit) a ramas nereformat si n ziua de azi.
hotia/saracia/ignoranta coabiteaza foarte bine. romania n a avut pina acum (incepind din 90) oameni de stat capabili si vizionari, doar trepadusi in slujba altora, interesati mai degraba de propriile orgolii si interese marunte
Poate ar trebui sa constientizati ca frica lor este UNA pe cand noi avem fiecare micile noastre temeri individuale, deci „EI” vor fi intotdeauna in avantaj!
De exemplu, asistatului social sau beneficiarului de pensie speciala ii este frica de un regim fiscal care sa sustina logica utilizarii veniturilor obtinute prin munca dar intreprinzatorului privat ii este frica de un regim de taxare si redistributie excesiva.
Sau inca: chiriasului la stat ii este frica de ratrocedarea imobilului in care locuieste de trei decenii dar fostului proprietar ii este frica de re-nationalizarea de facto a aceluiasi imobil.
Sau iarasi, agricultorului ii este frica de reducerea subventiilor dar angajatului din sectorul IT ii este frica nu piarda facilitatile fiscale pentru a subventiona agricultura.
Si da, reprezentatti ai ambelor pot fi intelectuali dar cati oameni (incluzand aici intelectualii) cunoasteti care sa renunte la avantajele imediate de dragul principiilor?
P.S. Din partea mea, as vota oricand un presedinte sau guvern care sa promita (si sa realizeze) „restitutio ad integrum”, motiv pentru care MRU nu va avea niciodata votul meu, chiar daca s-ar dovedi salutar pentru Romania. Iar daca Hitler ar invia din morti si ar indrepta toate nedreptatile (morale si materiale) facute familiei mele de catre comunisti l-as vota cu ambele maini. DEh, fiecare voteaza dupa interesul (sau „frica”) proprie. Se cheama democratie, si se pare ca va place.
Nu va rămâne piatra pe piatra dupa aceste alegeri, indiferent cine va câștiga. Posibil ca zorii pe care ii așteptam cu toții, sa întârzie. Daca iese Ponta cumva, va sfârși sfâșiat cu mult înainte de finalul mandatului. Uitați-va la Hollande si asta ca sa aduc doar un argument foarte slab.Situatia la noi este absolut exploziva deja. Așteptările tuturor susținătorilor lui Ponta sunt cel puțin dezaxate, ca sa nu spun desantate. El nu-si mai aparține. Sunt ultimele clipe de copilărie ale sale. Nu va mai putea judeca limpede, nu va mai putea pune la cale nimic. Toata parodia închinată lui va dispărea. Vor trebui răsplătiți toti. Asa ceva nu va fi posibil. Nu are cum sa-i apere pe toti, iar bani nu mai sunt. Abia atunci vor începe răzbunările si sfâșierile între ei si razbunarea împotriva lui. Cu alte cuvinte, Apocalipsa.
Sa nu ne pierdem firea. Ce e scris sa se întâmple, se va intampla.
In rest, sa votam cu Monica Macovei, oricum altceva mai bun nu avem de facut.
Citesc destul de multe comentarii din care razbate resemnarea. Cand te resemnezi, te-ai declarat invins si EI castiga. Chiar daca va fi ca EI sa castige, fiecare dintre cei ce vor sa mergem inainte va trebui sa se uite in oglinda. Si sa-si raspunda la intrebarea „Am facut, oare, tot ce puteam face?”
Sunt oameni care strang gunoiul si spala WC -uri, pentru a trai, pentru a creste un copil. Acesti oameni nu-si pot permite resemnarea in fata miasmelor de zi cu zi. Si trebuie sa mearga inainte, trecand peste ele.
Un minim pe care-l putem face este sa trecem peste lehamite, deznadejde si resemnare si sa iesim la vot, in ambele tururi. Si sa-i facem pe cei de langa noi sa constientizeze cat este de important sa ne spunem parerea, prin vot.
Daca textul meu v-a transmis resemnare, aveti dreptate, resemnarea trebuie sa ti-o permiti, iar femeia de care vorbiti nu si-o permite, spre marea ei cinste. Cred insa ca nici NOI nu ne-o permitem si am pus in text ceva ce n-am vrut sa pun. Decat ca nu sunt adepta unui entuziasm cu vuvuzele, care este tot asa de manipulator ca minciunile si mita LOR. Am vrut sa indemn sa convingem pe cat mai multi oameni care au incredere in noi, sa voteze ca noi, ca altfel este de rau.
Ma refeream la comentariile cititorilor din care razbate resemnarea, nu la articol. Imi dau seama, acum, ca ar fi fost mai clar daca scriam „comentarii ale cititorilor”, in prima fraza a postarii mele.
Resemnarea nu este permisa. Poate fi acceptabila, omeneste, ca reactie imediata, dar DOAR dupa lupta decisiva, dupa turul al doilea. Desi, chiar si atunci, ar trebui sa fie doar o stare trecatoare.
Ca si dumneavoastra, consider ca mobilizarea este solutia. Si ma refer la mobilizarea prin persuasiune onesta, nu la cea care se face cu autocarele sau cu urna mobila carata din poarta-n poarta.
sa inteleg ca de udrea nu va e frica!
Nu, sa nu intelegeti asta. Sa intelegeti ca de Udrea nu le este frica LOR. Daca vreti totusi s intelegeti ceva ce n-am spus si nici n-am gandit, fiindca am gandit la ideea pe care voiam s-o transmit si nu la toate ideile care-ti pot veni apropo de ea, cred ca daca as avea de ales, mi-este mult mult mai frica de Ponta decat de Udrea, și fiindca aceasta n-are nicio șansa.
Excelent articol, sensibilitatea „à fleur de peau” a autoarei ne transcende, invitandu-ne la introspectie…si aici intervine problema: este greu de acceptat ca am fi motivati de frica…
Temperamentul, cultura, istoria, folclorul, mitologia, etc., adica tot ceea ce contribuie la afirmarea identitatii noastre nationale, refuleaza frica, considerand-o incompatibila cu vitejia obligatorie a neamului roman…doar ca nu este suficient sa ascunzi ceva, pentru ca acel ceva sa nu mai existe!
Intelepciunea populara avertizand ca „de ce ne e frica, nu scapam”, ne grabim sa declaram ca nu ne e frica de nimeni si de nimic, si o facem cu sufletul la gura…tetanizati de efectul destabilizant, consecutiv negarii unei evidentze, pe care ni-l transmite, clar, subconstientul!
Cu regret trebuie sa spun deci, ca indemnul asocierii la o „frica comuna” nu mi se pare cea mai mobilizatoare idee pentru electoratul romanesc :(
Un vot „anti-ceva” cred ca nu poate avea la baza atceva deca frica. Teama ca acel ceva este rau. Uitandu-ma la candidatii importanti, imi pare ca doar MeMe poate strange multe voturi cu adevarat „pro-„. Oricare alt candidat, cred ca nu poate spera sa stranga decat mai multe voturi „anti-oponentii sai”.
Ar fi minunat sa putem vota „pro-„, in turul doi. Dar, daca nu va fi sa fie, ar fi bine sa iesim oricum din casa si sa votam, chiar daca va fi „anti-„.
PSD a venit la putere pe voturi „anti-Basescu”. Pe un val de ura. Cine stie, poate va pleca pe un val de frica…
„Un vot “anti-ceva” cred ca nu poate avea la baza atceva deca frica.” – si eu cred la fel ca dvs Decebal, doar ca mi se parea ca suntem la inceput de campanie si ca avem datoria sa ne exprimam opiniile pe care le consideram constructive, respectiv sa atragem atentia atunci cand remarcam erori de comunicatie care se pot corija…eventual!?
Or, indemnul MM de a-i „raspandi mesajul” asociat cu concluzia textului DJ : „să ajungă la cât mai mulți alegători și să-i convingă pe aceștia că au mai multe în comun cu frica NOASTRĂ decât de frica LOR.”, mie mi se pare sortit esecului, din motivele pe care le-am expus.
Oamenii sunt atrasi intotdeauna de „frumos” (in sensul cel mai larg!) pentru simplul motiv ca asta le lipseste lor in viata, sau – in cazul celor mai privilegiati – pentru ca niciodata, ceea ce-i pozitiv, bun, frumos deci, nu este suficient! De aceea, un discurs trist si moralizator (pentru ca se vrea obiectiv sau sincer…!?) va avea mereu mai putini adepti decat unul demago, care-i face pe oameni sa viseze frumos…macar un timp!
MM nu are de ales intre a spune adevarul si a minti, ea poate prezenta EXACT ACELEASI idei formulate diferit, facand mai mare atentie la cuvintele folosite, la mesajul subliminal pe care-l transmite,etc.
„De exemplu, aud că din fonduri europene Victor Ponta i-a pregătit fiecăruia câte 18 kilograme de hrană pe care le va distribui între turul I și turul II și a anunțat pe toată lumea că are bani de pensii și de salarii pentru bugetari, până în decembrie” – cea mai inocenta si credula persoana din cel mai umil si departat colt de tara ar avea dubii la asa ceva.
pt. Bugsy
http://www.curentul.info/politic/5916-licitatie-ilegala-cu-fonduri-europene-pentru-mita-electorala-mascata-in-6-6-milioane-pachete-cu-18-kg-de-alimente