Recent mi-a cazut sub ochi o harta a Romaniei in care ne sunt prezentate in culori vii judetele ai caror sefi de consiliu sunt anchetati pentru coruptie sau sunt deja arestati. Harta poate fi gasita aici si este reprodusa mai jos.
Pentru un statistician profesionist astfel de prezentari ofera niste tentatii suculente. In perioada dinaintea alegerilor s-au facut diferite acuzatii legate de legaturile strinse dintre coruptia din tara si partidele politice, precum si de modul agresiv in care reprezentantii locali ai partidelor se folosesc de influenta pentru a-si asigura cistiguri ilicite. Bineinteles ca in acest context mi-a venit imediat in minte o alta harta colorata care m-a impresionat puternic cu numai citeva saptamini in urma. Este vorba bineinteles despre harta electorala de dupa al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale.
O intrebare fireasca este in ce masura exista o dependenta statistica intre cele doua imagini prezentate mai sus. Desi exista mai multe metode, fiecare cu un grad de dificultate diferit, care sa ne ofere un raspuns, voi aborda aici o strategie cit mai pe intelesul tuturor. Datele prezentate grafic pot fi transpuse intr-un tabel in care judetele sunt grupate in functie de candidatul castigator (Johannis sau Ponta) si de statutul presedintelui consiliului judetean (anchetat/arestat sau ne-anchetat).
| Candidat cistigator | Judet anchetat | Judet ne-anchetat | Total |
| Johannis | 8 | 14 | 22 |
| Ponta | 13 | 7 | 20 |
| Total | 21 | 21 | 42 |
Diferentele dintre preferintele electorale pentru cei doi candidati sunt vizibile imediat. Dar pentru a verifica daca exista o adevarata semificatie statistica avem nevoie de o analiza ceva mai detaliata.
Vom presupune ca atitudinea fata de respectarea legii a conducatorilor unui judet este o conditie pre-existenta alegerilor. Cu alte cuvinte, decizia factorilor de conducere ai unui judet de a intra in afaceri oneroase a fost luata inaintea alegerilor prezidentiale. Bazat pe aceasta ipoteza si daca intr-adevar nu ar exista nici o corelatie intre coruptie si politica, ne-am astepta ca Johannis sa iasa castigator in jumatate din judetele cu probleme de coruptie si in jumatate din judetele fara probleme de coruptie. Datele din tabel sunt clar departe de aceste asteptari. Evident viata nu urmeaza modelele noastre matematice si e posibil ca numerele obtinute sa devieze de la aceste asteptari pur si simplu din intimplare. Cu toate acestea, in practica statistica exista un prag al diferentei dintre asteptarile noastre si ceea ce este observant in viata reala, numit prag de semnificatie, dincolo de care nu mai putem da vina pe intimplare.
In cazul de mai sus suntem foarte aproape de pragul de semnificatie. De exemplu, putem spune ca sansa de a observa tabelul de mai sus este de 5 ori mai mica daca presupunem ca nu exista corelatie intre rezultatul votului si anchetele pentru coruptie din judete, decit daca permitem o astfel de corelatie. Privit din alt punct de vedere, daca alegerile ar fi repetate de 100 de ori in conditiile in care politicul si justitia sunt independente, rezultate ca cele raportate in tabel ar fi de asteptat sa apara de 6 ori. Fiecare cititor poate decide singur daca in realitate ne aflam intr-una din cele 6 instante produse de hazardul pur sau intr-una din celelalte 94.
Analiza noastra nu face nici un fel de conexiuni cauzale intre anchetele de coruptie si rezultatele din alegeri. O analiza statistica nu poate elucida complet aparenta corelatie dintre aceste doua procese atit de importante pentru tara noastra. Lasam treaba asta in seama altor profesionisti din politica sau justitie dar speram sa primim raspunsul cit mai curind.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cine mai poate sustine ca matematica este o stiinta abstracta ? Iata inca un mit care se prabuseste…pentru binele nostru, al tuturor, multumesc, dle Radu Craiu!
Evident, vor exista si ireductibili care vor afirma, cu convigere, ca este vorba doar de simple coincidente, statistica a prevazut si asta ;) !
Alta lectie care poate fi retinuta este aceea ca, orice cauza producand un efect, aceleasi cauze tind sa aiba aceleasi efecte!
Evolutia Ro din ultimii 25 de ani este un exemplu elocvent al acestui fenomen, pe care oamenii si l-au insusit in marea lor majoritate, si l-au exprimat cu forta in 16.11.14!
felicitari pentru analiza. fac pariu (pe o bere :D) ca daca folosim valoarea numerica a rezultatului votului pentru fiercare judet si cealalta variabila ca si categorie (anchetat / neanchetat), legatura statistica o sa fie si mai puternica.
„un tabel in care judetele sunt grupate in functie de candidatul castigator (Johannis sau Ponta) si de statutul presedintelui consiliului judetean (anchetat/arestat sau ne-anchetat)”
Nu cred ca mai este necesar acest tabel. Cred insa ca tabelul Dvs. atenueaza unele intelesuri, in afara de acela ca PSD este campion istoric la proba de jaf pe echipe. Se stie de mult ca procentele electorale coincid binisor cu proportia de baroni ai fiecarui partid.
Faptul ca Ponta „conduce” deocamdata cu 13-8 nu este nici „meritul” lui Ponta si nici al lui Iohannis. Nu ei au investit baronii, ci i-au mostenit cu tot cu serparia fara culoare politica din spatele fiecarui baron. Iar Iohannis nu se poate lauda nici macar cu faptul ca i-ar fi protejat! Aici este doar aritmetica fara aplicare practica, absolut toate judetele sunt baronizate si nu mai este important ca baronii apartin PSD sau PDL-PNL, pentru ca institutia baronatului este fesenista, deci cu totul transpartinica. Exista si baroni UDMR si PC. Adica toti puii FSN-ului + UDMR au daruit tarii, in deplin consens, baronii si infractorii cu care ne mandrim. Toate partidele parlamentare au participat benevol si cu succes la daciada baronizarii.
Iau datele prezentate de Dvs. ca pe o statistica din care nici nu aflu nimic nou, nici nu pot extrage alte concluzii decat cele pe care le-am rezumat in paragraful anterior. Imi pot insa revizui parerile, daca imi dati un exemplu de judet fara baroni.
Marturisesc ca m-ar fi interesat mai degraba un articol despre algoritmul debaronizarii si va intreb: este de fapt Romania pregatita pentru debaronizare?
Într-adevăr, testele statistice ale variației rezultatului electoral judetean în funcție de urmărirea penală a șefilor județeni rezultă nesemnificative, indiferent dacă variabila supusă testării este dichotomică sau numerică. Aceasta nu înseamnă însă că legătura nu există, ci doar că, pentru o mai bună înțelegere statistică, se cuvin examinate câteva preliminarii de relevanță și plauzibilitate.
Mai întâi, criteriul urmăririi penale a șefilor județeni nu epuizează nici pe departe situația penală județeană pentru corupție, abuz în serviciu și alte fapte legate de depredarea resurselor publice. Pot exista județe unde există un nivel avansat de urmărire penală pentru aceste fapte, dar, întâmplător sau nu, șeful județean nu este anchetat. Un singur exemplu: în județul Neamț, recent răposatul său șef nu era anchetat, dar grosul corupției și jafului se adună în contul primarelui reședinței județene, dl. Gheorghe Ștefan, anchetat în arest. Estimativ, cel puțin un sfert din județe se află în situația în care rețelele infracționale nu sunt controlate (exclusiv) de șefii județeni.
A existat un interes direct și puternic al baronilor județeni cu iminențe penale de a influența votul pro-Ponta, spre exemplu, ieșirile publice ale d-lui Mazăre (și el primar, și nu șef județean), care, înainte de alegeri, sub presiunea propriilor dosare penale avertiza asupra necesității alegerii lui Ponta: „ … altfel eu plec …“. Așadar, simpla existență a unui dosar penal la nivel de șef județean nu este suficientă pentru a evidenția fenomenul, ci ar fi necesar un indicator general al urmăririi penale județene anti-corupție – desigur, un deziderat dificil de realizat.
Cât privește relația dintre corupție și urmărirea penală a acesteia, ea se aseamănă aceleia dintre prevalența unei maladii și măsurile de combatere medicală: faptul că în evidențele sanitare există multe cazuri pentru o anumita boală poate însemna fie că acea maladie este depistată extensiv, fie că ea este atât de răspândită încât chiar și la un procent mediocru de depistare se adună foarte multe cazuri.
Ipotetizez că relația cea mai profundă nu este neapărat între urmărirea penală pentru corupție și rezultatul electoral, ci între nivelul corupției județene și rezultatul votului. Cum se știe, nu există o măsurare „obiectivă“ a corupției, ci doar indicatori ai corupției percepute, ca aceia practicați de Transparency International. Asemenea indicatori, fie ei și de „corupție percepută“, nu se recoltează însă la nivel județean, ci doar național, pe baza unor paneluri de „experți“.
Rămâne ideea că între corupție și rezultatele electorale din 16.11. există o legătură semnificativă, demonstrarea ei statistică fiind o problema de indicatori și proceduri și mai puțin una de esență.
Off topic:
Acum 40 de ani absolveam cursul de statistică matematică și teoria probabilităților ținut de profesorul Virgil Craiu de la facultatea de matematică. Dacă coincidența onomastică cu autorul nu este întâmplătoare, îl rog a transmite omagiile mele domnului profesor.
<>
Sunt de acord cu dumneavoastra ca variabila binara (anchetat/neanchetat) poate oferi putina informatie ca index de coruptie judeteana. In absenta unor indicatori mai precisi poate alte variabile ar putea sa ne ajute sa intelegem mai bine ce se intimpla: rata de emigrare din judet, numarul de someri, venituri declarate dar e foarte posibil ca informatiile de genul asta sa fie greu de obtinut tocmai pentru ca sunt foarte importante.
Multumesc pentru urari, mi-ar fi placut sa le pot transmite. Tatal meu s-a stins in 2000.
exista judete in care din cauza coruptiei generalizate nici macar o ancheta independenta nu e posibila(cancerul coruptiei a atins tot de sus in jos). Judetele Olt si Valcea.
vad ca apare clujul la corupti ! sa fie vorba de primar,un moldovean din Tecuci ?
Inca din primul paragraf se refera la sefi de consiliu judetean. Nu e foarte greu de inteles. Este vorba de Horea Uioreanu. Care moldovean din Tecuci?
apostu parca l cheama pe delicvent !
ma bucur ca ati rectificat ! am postat chiar ptr a primi comentul dvs ! ha ha
aci se vede inca odata ce unit,indivizibil si de nezdruncinat este mindru popor rumin
cautati cine acest uioreanu ! ajuta la intelegere.
Interesanta observatie. Oricum cred ca numele candidatilor nu prea conteaza aici. Acum 5 ani proiectul Johannis era de cealalta parte a baricadei. :)
Oare este o coincidenta ca prezenta cea mai mica in turul 2 al prezidentialelor a fost in judetul in care presedintele PSD-ului a fost inregistrat cum organiza transportul babelor la sectiile de votare ca mai apoi sa intre si DNA-ul pe fir?
Incerc si eu o explicatie:
1. Cred ca harta are mai mult de-a face cu ordinea in care SRI a alocat resurse pentru interceptari, respectiv DNA a binevoit sa aloce resurse pentru anchete. Mai precis, sunt convins ca absolut TOATE judetele sunt in aceeasi situatie doar ca inca nu i-au prins. E absurd si numai sa te gandesti ca, vezi Doamne, unele judete nu au corupti.
2. Considerand cele de mai sus, judetele cu oficiali trimisi in judecata sau condamnati au o logica (se explica ordinea aleasa de DNA) si anume vorbim de 2 categorii de judete:
a) primele judete in topul PIB/capita (AG, SB, CT, SB, BV, TM, CJ, PH) -> judrtele in care exista mai multi bani de cheltuit, mai multe contracte cu mediul privat si de valori mai mari => si unde sunt bani multi de impartit si „gaurile” date sunt mai mari;
http://www.zf.ro/companii/topul-primelor-10-judete-dupa-cifra-de-afaceri-per-capita-13723014
b) judetele sarace si foarte sarace dar in care exista „baroni” care le conduc de cel putin 3-4 cicluri legislative si care se cred atat de stapani incat au inceput sa faca lucrurile aproape „la vedere”. + avand in vedere ca nu exista o rotire la putere intre grupurile locale s-a creat atata frustrare pentru cei care asteapta in opozitie incat cred ca au inceput ca unii sa ii toarne pe ceilalti;
Ex: (VN, BZ, BR, GJ, DJ)