miercuri, iunie 26, 2024

„Să ucizi în chinuri o singură făptură plăpândă”. Noua stângă și pactul Karamazovilor

Într-o carte-dialog cu Alexandru Matei, apărută recent la editura Adenium, Paul Cernat spune la un moment dat așa: „Cred, Alex, că, în loc să vorbim despre «paranteza comunistă» ca despre o stihie venită din nowhere, ar fi mai rezonabil să‑i studiem, lucid și deloc tezist, etiologia, să‑i evaluăm costurile și beneficiile pe do­menii și pe categorii sociale, să‑i recunoaștem și continuitățile, și realizările, unele dintre ele majore, pe lângă crime și alte dezastre”.

Am întâlnit destul de frecvent în vremea din urmă această idee, formulată în varii chipuri, dar cerând în fond același lucru: studierea sine ira et studio a comunismului, reținând din el și ce e evident rău, dar și ce s-a făcut bun. Adoptând o poză de neutralitate scientistă, de echilibru gnoseologic, de observare infinitezimală a nuanțelor, ideea e catchy, prinde mai ales la tineri, care n-au de ce să aibă o aversiune pasională față de comunism, și nici nu o înțeleg atunci când e practicată.

Așa încât găsesc că nu e inutil să spun în două fraze de ce ideea de mai sus, oricât de echilibrată și obiectivă ar părea, pune într-o ipostază morală falsă pe cel care o adoptă.

În primii lui ani, Hitler a avut unele rezultate economice net pozitive; dar acestea nu fac nazismul mai puțin criminal. Comunismul nu a produs bunăstare nicăieri în lume; dar, chiar dacă ar fi produs, nu ar fi fost mai puțin criminal.

Comunismul a produs autostrăzi mai puține și mai proaste decât capitalismul; a pierdut fără drept de apel orice competiție economică și industrială cu acesta (încercați să numiți la repezeală trei produse tipic rusești – fie ele mașini, electrocasnice sau alimente; e și acesta un indicator empiric al eșecului economic al comunismului); a produs universități mai puțin competitive decât cele occidentale; a generat condiții de viață cotidiană net inferioare celor ale cetățeanului occidental, pentru care foamea și frigul nu făceau parte din cotidianul imediat.

Dar nu aceste eșecuri economice reprezintă adevăratul eșec al comunismului. Chiar dacă ar fi fost superior capitalismului sub orice raport – economic, industrial, academic, calitate a vieții private etc. -, comunismul tot ar fi fost un eșec.

Fiindcă eșecul fundamental al comunismului stă nu în falimentul lui economic – ci în falimentul lui moral.

În a cincea carte a Fraților Karamazov, ateul Ivan îi propune misticului Alioșa următoarea dilemă:

„Închipuiește-ți că ți-ar fi dat să clădești cu mâna ta destinul omenesc spre fericirea tuturor, ca lumea să se poată bucura în sfârșit de liniște și pace, dar că, pentru a ridica această construcție, trebuie neapărat, e absolut necesar să ucizi în chinuri o singură făptură plăpândă, bunăoară pe copilașul acela care se bătea cu pumnișorii în piept, să pui la temelia construcției lacrimile lui nerăzbunate. Spune-mi, ai accepta în aceste condiții să fii tu arhitectul?”

Alioșa refuză să fie arhitectul acestui paradis terestru, fundat pe sângele unui inocent. Comuniștii n-au refuzat însă pactul; pentru a aduce pe pământ fericirea lui colectivă, comunismul a omorât nu un singur inocent, ci sute de milioane. Că a eșuat în promisiunea lui, că a ucis și a torturat degeaba atâtea sute de milioane de oameni – monstruozitatea asta e deja ceva secundar. Esențial e că lumea aceasta e întemeiată pe crimă; chiar dacă ar fi avut succes, chiar dacă ar fi adus „liniște și pace” pentru tot restul veacurilor – ar fi fost o lumea întemeiată pe crimă, pe care se cade să avem tăria morală a lui Alioșa – și să o respingem.

Iată de ce e nu inutil, dar chiar imoral să cauționezi comunismul discutând „realizările lui, unele dintre ele majore” – fiindcă ar fi totuna cu a discuta „realizările majore” pe care fapta lui le-ar aduce unui criminal. Cum spuneam, ideea aceasta a echilibrului scientist poate părea exemplară prin neutralitatea ei; în fapt, ea duce la o aritmetică perversă care ne-ar cere să spunem câți kilometri de autostradă valorează viața a 100.000 de oameni morți în închisoarea politică. Sau câte linii de metrou sunt echivalabile cu anii de pușcărie cumulați ai celor 2.500.000 de oameni trecuți prin Gulagul autohton. Ș.a.m.d.

Reiau & rezum: chiar dacă ar fi avut succes economic și industrial, comunismul tot un enorm faliment ar fi fost. Fiindcă e o lume construită pe o enormă crimă. Exact la fel ca și nazismul, și ca toate totalitarismele secolului trecut. A vorbi despre eventualele lor „realizări majore” înseamnă a accepta că e OK să ucizi clase sau rase întregi dacă reușești să construiești suficiente linii de metrou după moartea lor.

Iar a accepta asta e totuna cu a accepta pactul pe care Alioșa l-a refuzat. Cu a admite că e OK să construiești o lume nouă pe sângele unor inocenți. Ceea ce sper din tot sufletul că noua stângă ar refuza cu oroare.

Distribuie acest articol

112 COMENTARII

  1. Pai comunismul continua … prin girarea publica si institutionala a politicienilor de dupa 89 care au functionat intr-un climat controlat, care a ingradit libertatea de organizare a oamenilor in partide politice si in consecinta nu a creat, timp de 25 de ani conditiile, pentru a accede la alegeri cu adevarat libere. Pana acum romanii nu si-au exsersat libertatea.

    • N-aș fi așa de sigur că după 1989 am avut comunism – fie și numai pentru detaliul esențial că nu am avut represiune, cu excepția mineriadelor.
      Sigur, putem vorbi de criptocomunism la Ion Iliescu, de gesticulație comunistă la Adrian Năstase și Victor Ponta – dar de comunism tout court, nu cred.

      • E bine ca nu sunteti sigur … pentru ca evident asa cum Brucan ne-a pus foarte bine in tema romanilor le va lua 20 de ani sa inteleaga democratia. Deci sa o inteleaga 20 de ani, sa o practice probabil 40 de ani cel putin si sa o traiasca efectiv 60 … asta desigur indulgent.

        Nici o persoana lucida, Brucan cred ca a fost unul dintre putinii lucizi, nu cred ca se iluziona ca o data cu disparitia lui Ceausescu intram intr-o era a libertatii si democratiei. De altfel lucrul asta si asta o stie foarte bine toata lumea … cred, nu s-a intamplat pentru ca cei care au condus Romania post decembrista in mare parte au facut parte din structurile de conducere de pe vremea comunismului pe de o parte si pe de alta daca nu au facut, au fost crescuti in spiritul acelor valori si in consecinta nu au facut decat sa le propage mai departe.

        Asa asa la nivelul mentalului colectiv sa-i zicem comun. La nivelul mentalului celor care au scris articole in presa si au pozat in intelectuali, asa cum bine i-a surprins domnul Iordache, nu poate fi vorba de o scuza ca timp de 25 de ani nu au stiut ce se intampla, adica well daca au pretentia sa fie luati in serios. Deci ei timp de 25 de ani ar fi trebuit sa incerce, nu sa condamne comunismul asa cum vad ca o fac nostalgic inca multi ci sa netezeasca drumul spre libertate si aici fundamental pentru aceata libertate, MAI ALES in virtutea mineriadelor din 90, erau alegerile libere. Ori conditia pentru alegeri libere era posibilitatea facila de a organiza un partid, lucru care s-a reglementat abia anul acesta cand Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala limita de x mii de persoane care trebuiau sa fie membre.

        Deci asta e fundamentul unei democratii libertatea. Iar exercitiul libertatii se consfinteste in organizarea libera a oamenilor si a alegerilor. Daca aceasta libertate nu a existat si a fost trecuta cu vederea 25 de ani nu putem spune ca am depasit metehnele mostenite din comunism.

        • Daca era comunism dupa 89 nu mai scriam noi aici! Coreea de nord, China, Cuba …cu ei poate ne faceam facebook!
          Ca exista o deviere aparent spre stanga am mari indoieli! chiar PSD are o atitudine foarte relaxata fata de membrii sai si fata de electoratul …traditional! Dar dupa atatia ani de intrerupere a vietii e logic ca am reluat dezvoltarea din 1940 si suntem cam la nivelul anilor 60 capitalisti. Asa simt eu traind aici si incercand sa nu dau vina pe conationali ca nici eu nu sunt alta decat romanca!

    • Comunismul se resimte in mentalitatile unor si chiar in perpetuarea structurilor. Totusi, a spune ca azi traim ca in 1989 e o lipsa de responsabilitate. Doar un securist hodorogit sau un hipster fara creier pot spune asa ceva. Cui ii pasa de ce citeste, ce poate spune pe strada si cu cine se intalneste nu se joaca cu cuvintele.
      Romanii au cea mai normala atitudine fata de comunism. Visinescu si Ficior sunt injurati pe strada. In cazurile lor informatiile sunt clare si lumea ii trateaza cum se cuvine. Judecarea lui Visinescu e un moment f important in istoria postdecembrista.

  2. Mda, faza asta cu obiectivitatea suna a Alain Badiou, nu degeaba sunt asa de indragostiti de el leftistii. Ideea mi se pare de un cinism absolut , dar prinde. Din pacate, cu cat trece timpul, cu atat experienta directa a comunismului se pierde, mai ales in Europa si astfel de atitudini se amplifica. Un student sud-coreean imi povestea zilele trecute cum in ziarele lor singurele stiri despre Coreea de Nord sunt de tipul „cutare nefericit a invelit o bucata de carne intr-un ziar cu chipul lui Kim Jong Un si a fost executat pentru ofensa”. Oh, dar Coreea de Nord e un exemplu extrem, se vor grabi unii sa spuna. Ba nu e. E tocmai comunismul ala bun pe care il propovaduiesc aplicat pana la ultima picatura. De sange.

  3. Si sunteti sigur ca optiunile dvs nu cauzeaza lacrimile sau moartea nici unui suflet nevinovat? In Tailanda, in America latina, in dispensarele rurale din Romania? Sau nu va intereaza, atata timp cat nu il vedeti?

    Ca o ironie, mortalitatea infantila in Romania precomunista (anii 1930) atingea 20% in zonele rurale [Eastern Europe 1740-1985: Feudalism to Communism, Robin Okey]. Cine era criminalul pe atunci, elita democratica de la putere sau comunistii?

    Siguranta convingerilor dvs morale e semn rau. Dilema e mai sanatoasa aici.

    • Nu vă prefaceți că nu înțelegeți: comunismul e programatic criminal, el își propune să extermine clasele.
      În vreme ce eu nu-mi propun să extermin nimic, vă asigur. :)

      • Din pacate nu ati inteles comunismul asa cum a fost el explicat de Marx, intelegerea dumnevoastra este cea imprumutata pe de o parte si cea traita pe de alta parte.

        In esenta Marx a definit comunismul ca pe o evolutie a constiintei de masa atat a celor care detin capitalul si care se hotarasc sa se implice la bunul mers si la evolutia societatii, sa zicem in genul implicarii sociale a firmelor si a diverselor programe de ajutorare care au loc in zilele noastre, cum ar fi de exemplu campaniile pentru ajutorarea sinistratilor, campanii de vaccinare in zone defavorizate de pe planeta si asa mai departe, pe de o parte si a constiintei maselor proletare pe de alta parte, care ajung sa isi inteleaga conditia.

        Evident cei care l-au citit pe Marx l-au inteles mot-a-mot, adica gata organizam societatea, ii punem pe toti sa munceasca, le satisfacem nevoile si aia e toata lumea e fericita. Well, lucrurile nu stau chiar asa … dupa cum s-a vazut foarte bine practic. Evolutia constiintei si atingerea unei astfel de coeziuni sociale poate reprezenta cel mult un deziderat care necesita evolutia constiintei unui numar mare de oameni care sa inteleaga rolul pe care il au in bunul mers al societatii. Un exemplu ar fi in cazul nostru institutul Cantacuzino care a supravietuit in climatul comunist, nu stim exact miracolul, dar a sucombat dupa … din lipsa constiintei persoanelor decidente, care nu au inteles rolul crucial pe care il are acest institut si in consecinta nici nu au stiut ce sa faca pentru a-l pastra.

        • Ne pacaliti. Nu l-ati citit pe Marx. Sau poate il confundati cu fratii Marx.

          Din articolul recent al d-lui Plesu:

          Marx despre tortură: „Tortura a dat naştere celor mai ingenioase inovaţii, creîndu-se astfel pentru mulţi meseriaşi cinstiţi numeroase locuri de muncă în producţia instrumentelor necesare.“

          Din corespondenţa Marx – Engels: „Odată ajunşi la putere, comuniştii trebuie să treacă drept monştri. (…) Şi să nu le pese de chestia asta.“

          Din Capitalul: „Departe de a ne opune aşa-numitelor excese, adică acelor acţiuni de răzbunare populară îndreptate împotriva indivizilor detestaţi sau a clădirilor publice care trezesc amintiri odioase, trebuie nu numai să trecem cu vederea aceste fapte, dar chiar să le întindem o mînă de ajutor.“

          Restul e gargara.

          Ca si la D-nul Rusu, mai jos, care face din negru, alb.

          • Cred ca intelegere e cuvantul cheie … E clar ca de citit l-au citit multi dar asta nu inseamna ca au si inteles ce au citit.

            Ideea e sa punem lucrurile in contextul potrivit. De ce se discuta despre comunism si capitalism in societatea romaneasca sau in lume in general in ACEST moment ? Desigur exista multe motive dar cei mai multi, cred, vor sincer sa ajunga la o intelegere mai buna cu privire la o coabitare armonioasa intre oameni si nu la o revenire la alte timpuri istorice. Comunismul a esuat dar capitalismul are si el parte de probleme care vedem ca nu sunt nici pe de parte de a fi luat sfarsit. Desigur la noi e vorba si de trecerea de la comunism si de la mentalitatea mostenita la o forma de capitalism …

            Sigur comunismul exista inca in alte tari din lume in diverse forme dar cred ca aici vorbim in special de experienta pe care o traim noi.

            Lumea in care traia Marx era lumea luptelor de clasa de care istoria e plina. Revolutia de la 1848 din Franta s-a intamplat in anul mortii lui Marx, ziua de munca era de 12-16 ore si munceau si copiii, in Anglia cei de la 9 ani doar 9 ore pe zi iar cei de peste 14 ani cate 12 si asta se reglementa in 1833 adica in perioada in care traia Marx. Francezii au trecut la ziua de munca de 12 ore dupa revolutia din 1848.

            Incercati sa scoateti azi reglementarile din codul muncii cu privire la ziua de munca, asa precare cum sunt ele, sa vedeti ce se intampla …

            Cat despre frazele evidentiate de domnul Plesu a carui memorie e marcate de memoria monstruozitatilor, explicatiile sunt urmatoarele:

            Marx despre tortură: „Tortura a dat naştere celor mai ingenioase inovaţii, creîndu-se astfel pentru mulţi meseriaşi cinstiţi numeroase locuri de muncă în producţia instrumentelor necesare.“

            In aceasta fraza accentul este pe inovatie, nu pe tortura. Ceea ce spune Marx e o realitate raportata la perioada la care s-a intamplat. Daca mergeti in Londra o sa vedeti in muzeul figurilor de ceara al Madamme Tussauds instrumentele de tortura folosite pe vremuri. Deductia ca inovatia este corelata cu mijloacele de tortura sau ca trebuie sa le sustina este pur si simplu falsa.

            Din corespondenţa Marx – Engels: „Odată ajunşi la putere, comuniştii trebuie să treacă drept monştri. (…) Şi să nu le pese de chestia asta.“

            Eu am gasit fraza in forma urmatoare care ii schimba intelesul: „After achieving power, we’ll be considered monsters, but we couldn’t care less.”

            Asta se traduce: „Dupa ce obtinem puterea o sa fim priviti ca niste monstri, dar nu trebuie sa ne pese”.

            Deci nu comunistii ci Marx si Engels … Contextul e din nou important … Miscarile sociale ca rezultat al luptei de clasa erau un fapt comun, ele oricum se intamplau, cu Marx sau fara, cel putin asta era intelegerea lui Marx in directia asta si atunci concluzia pe care a tras-o a fost ca schimbarea ordinii sociale trebuie sa se faca diferit decat se facuse pana atunci.

            Din Capitalul: „Departe de a ne opune aşa-numitelor excese, adică acelor acţiuni de răzbunare populară îndreptate împotriva indivizilor detestaţi sau a clădirilor publice care trezesc amintiri odioase, trebuie nu numai să trecem cu vederea aceste fapte, dar chiar să le întindem o mînă de ajutor.“

            Aici am gasit urmatoarea fraza dar nu in Capitalul ci in cuvantarea catre comitetul central al Ligii Comuniste.

            Far from opposing so-called excesses, instances of popular revenge against hated individuals or public buildings that are associated only with hateful recollections, such instances must not only be tolerated but the leadership of them taken in hand.

            Traducerea e in felul urmator: „In loc sa ne opunem asa numitor excese, manifestari ale revoltei populare impotriva celor pe care ii urasc sau a cladirilor publice care sunt asociate cu amintiri pline de ura, aceste manifestari nu numai ca trebuie tolerate dar ele trebuie controlate”.

            Revoltele oricum aveau sa se produca … nu era ca Marx incita la ele, asta se intampla inevitabil. Practic Marx a incercat sa sparga cercul acesta vicios al luptei de clasa.

            • @Vlad,

              „… nu numai ca trebuie tolerate dar ele trebuie controlate”

              Traducere corecta insa doar pana la fraza finala: traducerea corecta a acesteia este „nu numai ca trebuie tolerate dar trebuie sa preluam conducerea lor”.
              Altfel spus, o observatie plina de cinism privind felul in care comunistii pot beneficia de revoltele populare pentru a-si asuma rolul de justitiari – daca-i linsaj, linsaj sa fie doar ca sa aiba drapelul nostru-n frunte! Halal justitie, drepturile omului si alte asemenea nimicuri: lumea intreaga trebuie sa inteleaga ca sefii criminalilor suntem noi, cei care le „dam posibilitatea” sa se razbune.

              De curiozitate, dumneavoastra nu simtiti nevoia de o lamaie? Ca eu simt :(

        • Comunismul e criminal domnule. Si-a exterminat programatic toti opozantii, in toate tarile comuniste. Iar utopia a fost absolut constient criminala, de la bun inceput. Cum sa educi domnule „constiinta de mase”, altfel decat prin teroare si genocid, exact cum s-a si petrecut in realitate??!! Cum??!! Comunistii au fost criminali domnule, nu bufoni si nici idealisti. Oricine ii lua in zeflemea, era fizic pierdut. Nu exista nici o intentie pozitiva in crima programatica.

          Iar dumneata crezi ca lume nu i-a inteles bine pe criminali?! Ba da domnule. Incerci sa salvezi onoarea unei teorii demente. Chiar si calificativul de utopie este profund eronat. Nici dumneata si nimeni nu are nici o scuza pentru semi-demi-sferto-fraternizarea cu infractorul.

          • Cred ca oamenii constientizeaza daca sunt tratati cu bunatate, intelegere, iubire. Este singurul mod in care lumea se poate transforma …

            • Adevarat.
              Cum spunea cineva: „un om trăieşte în spiritul valorilor ce sprijină viaţa”, adica in „bunatate, intelegere, iubire” si nu in minciuna, ura, lupta de clasa, la care indeamna comunistii, ce sprijina… opusul vietii.

              Scria cineva, aici pe Contributors, despre faptul ca „Atitudinea toleranta fata de comunism (afinitatea cu aceasta ideologie) are stransa legatura cu nivelul de saracie si inechitate sociala.”, ori pentru a avea o atitudinea toleranta fata de comunism ar insemna sa trecem si peste instinctul nostru de supravietuire si peste dorinta normala si fireasca de a vedea si fapte in materie de compasiune, intelegere, adevar… care in comunism nu exista.

              Dealtfel crestinismul si-a croit drumul spre Europa prin societatea celor saraci… dornici de „bunatate, intelegere, iubire”.

              Si eu sunt complet împotriva retestării ipotezei comuniste.

            • Unde este competitia dintre oameni si idei? Nu o regasesc in aspiratia dumneavoastra de iubire si intelegere. Nu exista progres fara competitie. Nici un sistem nu evolueaza fara presiunile competitiei. Ceva sau cineva trebuie sa piarda in favoarea a altceva sau altcuiva. Inclusiv iubirea si intelegerea au castigat competitia cu ura, si s-au dovedit practic utile. Altfel ar fi disparut din societate, ca inutile.

              Si daca nici o societate nu poate scapa de de competitie, iar competitia ideilor este absolut obligatorie, inseamna ca se impun regului de arbitraj corect. Deci dragostea de armonie trebuie sa includa arbitrajul corect, fara mila, conform regulilor societatii. Mai actual se numeste stat de drept. Statul, piata si oamenii arbitreaza competitia politica, economica, artistica, tehnologica, stiintifica.

      • Nu sa „extermine” clasele, ci sa le desfiinţeze, prin evolutie.La inceput insa isi propune sa extermine „burghezia” ca sa-i apere pe cei slabi. (Dilema morala din Karamazovii trebuie citita simetric („spre fericirea tuturor, ii vom ucide pe cei puternici”) Programatic, tocmai ca NU este criminal. Devine criminal prin deviere de la „program”. In vreme ce capitalismul il ucide pe cel sab, prin propulsia celui mai apt. AICI mege citatul din D. Este ucigas „programatic” si protector prin exceptie. Cititi lucrurile pe dos.

        • Cred ca gresiti grav.

          Comunismul nu e criminal programatic pentru ca nu isi propune sa ucida fiinte plapande, ca in dilema din „Fratii Karamazov”, ci isi propune sa ii ucida pe cei puternici si rai si sa ii apere pe cei plapanzi. Decide el, comunismul, care sunt aia puternici si rai, care sunt cei plapanzi si trece la treaba.

          Totusi, v-ati pierdut si cea mai slaba urma de ratiune ca sa sustineti asa ceva? Vedeti macar cum a aratat operatia asta „chirurgicala” in Romania anilor 50 de eliminare a celor „puternici si rai”? Au fost milioane de oameni omorati, torturati, bagati in puscarii, deposedeti de bunuri, doar pentru ca erau „rai si puternici” si comunismul ii apara pe cei slabi?

          Cand o sa va mai linistiti, stati si cugetati la rece cum ar arata un astfel de sistem „implementat” chiar de maine. Pentru ca se pare ca nu vreti sa cititi cartile de istorie.

          So:
          1. Un singur partid politic. Restul, out. Daca mai sunt unii caposi care nu vor asta, la puscarie sau la plutonul de executie. Viata polita de acum si se pare searbada si fara orizont? As vrea sa vedeti cum vi se pare un singur partid cu un presedinte care „castiga” alegerile neintrerupt 25 de ani la rand si in care toate deciziile politice majore le ia acest presedinte si inca 4-5 oameni din camarilla lui, oameni pe care nu I-a ales nimeni niciodata? Concluzia: fara nicio libertate de asociere politica

          2. Fara libertate de asociere economica. Vrei firma, asociatie, atelier de croitorie sau sa ai turma ta de oi? Reject. Nu ai voie. Ai casa cam mare? Ti-o luam si cu asta basta, ca e prea mult spatiu.. Faci gura? La puscarie Iar puscaria nu e o chestier de „reeducare” a la Rahova zilelor noastre, e o chestier de exterminare. Scapa cine poate.

          3. Fara libertatea de exprimare. Decurge banal din 1 si 2. Caci nu nu refereim doar la fapta de a te opune active regimului, cu arma in munti.. Si daca doar te intalnesti cu 3 amici si discuti cum ati face voi un partid sau o companie sau pur si simplu cum ati pune voi tara la cale, facand altfel decat puternicii zilei sau pur si simplu sa pui de o barfa mica contra puetrnicilor zilei, si tot esti pasibil de pedeapsa. „Tovarasii” nu tolereaza asa ceva, caci duce la complicatii mari mai tarziu pentru regimul existent. Deci, mucles de la bun inceput!

          Acum imaginati-va cum un astfel de sistem se poate impune fara o coloane nesfarsita de victime umane. „Vinovate” sau nu. Nu se poate. Si aia care fac selectia sunt departe de a fi ingeri in a face selectia celor „rai si puternici”. Si dumneavoastra puteti sa fiti selectat, ca aveti gura cam mare. Ia cautati pe net ce s-a intamplat dupa 1947 cu cei mai bun jurnalisti de stanga din interbelic, aia care luptasera cu cenzura, cu Antonescu, cu riscul de a fi omorati de legionari, etc. S-a intamplat asta: au fost arestati, interzisi, izolati. Aveau gura prea mare.

          Acum imagineaza-ti cum ar fi sa traiesti tu intr-un astfel de sistem.

          Ei, noi astia mai batrani, chiar am trait asa ceva o buna parte din viata noastra.

          E intolerabil sa vina cineva acum si sa imi explice ca merita sa „reconsideram macar proiectul comunista”. Nu e nimic de reconsiderat acolo. Un regim criminat si dictatorial. Si cred ca e datoria celor mai batrani sa spuna asta celor mai tineri, ca doar au trait-o pe pielea lor.

          • Silicon V:…ce poti sa mai zici ? Incerc o sistematizare: 1. Nu decide „el”; decide ordinea sociala care il precede. Cei plapanzi sunt „slabii” capitalismului, idem ptr cei puternici. E de pus in context ce am zis eu; era vorba de faptele initiale ale comunismului. Burghezia- ucisa, intr-adevar- era clasa puternica, si nu cea „plapanda”. 2. Numarul victimelor capitalismului e mult mai mare decat cel al oricarui comunism. In primul rand pentru ca a durat MULT mai mult timp. Abjectia, la fel. Atata ca nu e centralizata; este abjectie de voie, „naturala” daca se poate spune. 3. N-a zis nimeni ca era „chirugicala”. Era en-gros. La fel, cea a „capitalismului” nostru. Pentru tot restul, unde puneti ipoteze pe care eu NU le pun: (apropos, si eu sunt „mai batran”; am trait acele vremuri, cu oroare si frustrare, nu am fost „membru” si nu am fost deloc favorizat. Dimpotriva.). Nu zic nimic in favoarea unui regim dictatorial. Nici macar nu am pronuntat vorba. Zic, eventual, in favoarea unui capitalism fondat moralmente. Rugaminte sa observati, (pentru ca aceasta e confuzia pe care domnii ca…autorul…o infiltreaza): NU ne aflam in capitalism, in Romania. capitalismul ramane pentru noi, care suntem foarte departe de moralitatea protestanta, o proiectie utopica. „Liberatile” noastre sunt inoperante, pentru ca bat in gol, intr-o societate care nu da doi bani pe ele. Avem adica alternativele „mucles” sau „vorbiti degeaba”. Gasiti ca am castigat ceva ?

            • @ adrian rusu – aveți o singură ”mică” eroare: în România nu e capitalism, e butaforie. Încercați să vedeți cum funcționează o economie de piață liberă (în Anglia) sau o economie de piață coordonată (Germania) și o să vă convingeți că România n-are nicio treabă cu capitalismul autentic.

              Dacă niște maimuțe din jungla africană văd un Boeing 747 și construiesc după mintea lor o machetă incredibil de reușită, cu vopsele și inscripții strălucitoare, degeaba pretinde tot tribul că are un Boeing 747, aia rămâne tot o machetă. De la distanță poate păcăli pe oricine, arată nemaipomenit, exact ca un Boeing 747, dar de zburat n-o să zboare niciodată, tot machetă rămâne.

              Așa e și capitalismul românesc, e doar o machetă construită de niște maimuțe securiste. Care au convins tribul că acea machetă e chiar capitalismul.

            • mai cititi o data, harald. Am spus: „Rugaminte sa observati, (pentru ca aceasta e confuzia pe care domnii ca…autorul…o infiltreaza): NU ne aflam in capitalism, in Romania. capitalismul ramane pentru noi, care suntem foarte departe de moralitatea protestanta, o proiectie utopica.” Adica exact ce spuneti si d-voastra.

      • Nu va prefaceti nici dvs ca nu intelegeti: eu nu v-am intrebat daca va propuneti sa exterminati pe cineva, ci daca exterminati totusi fara a va propune. Ca altfel sunt sigur ca nici Paul Cernat nu-si propune sa ucida pe cineva cu mainile goale.

        • V-am răspuns în spiritul comentariului dumneavoastră, firește.

          Venind la fondul grav al chestiunii – sigur că, la rândul lui, capitalismul provoacă excluziuni sociale grave, sigur că sunt o mie și unu de lucruri de criticat la el. Dar: 1) o critică a capitalismului nu se face neapărat de pe poziții anticapitaliste; 2) o critică a capitalismului nu poate fi luată în serios dacă exaltă comunismul – sau orice alt totalitarism; 3) capitalismul nu-și propune programatic să extermine clase întregi, ba chiar nu-și propune să-și extermine nici măcar dușmanii – sunt enorm de mulți intelectuali critici la adresa capitalismului care trăiesc bine mersi în capitalism, în vreme ce un intelectual critic al comunismului care să trăiască în comunism e inimaginabil. Liu Xiaobo, de pildă, e condamnat la 11 ani de închisoare fiindcă a cerut în „Charta 08” respectarea drepturilor omului în China; simetric, îl puteți vedea pe Noam Chomsky criticând intens capitalismul și Statele Unite de decenii întregi, fără ca asta să-i afecteze cumva libertatea sau cariera.

          Rezumând: capitalismul e imperfect, cauzează excluziuni sociale, dar nu extermină programatic pe nimeni, dând deplină libertate celor care-l critică.

          • Asta imi aduce aminte de un interviu recent cu Jimmy Carter la o televiziune americana si unde aceasta vorbeste de oligarhia care a ajuns sa conduca America. La care prezentatorul, din pacate … sau din fericire, nu a putut sa-si ascunda cinismul, intreb credeti ca exista vreo solutie, adica o „schimbare” politica.

            Nu e nicio schimbare … oamenii sunt ACEEASI …

          • Gresiti, legat de dusmani, au existat cazuri in care grupuri care au vrut sa-si afirme independenta teritoriala au fost exterminate. Desigur apoi FBI-ul, parca, si-a prezentat scuzele. Iar in cazul statelor americane care au vrut sa-si afirme independeta au fost refuzate pur si simplu desi se intrunea numarul de semnaturi pentru ca cererea sa fie luata in considerare.

            Statul capitalist care nu ofera servicii de educatie si sanatate se transforma incet si sigur intr-un aparat totalitar si represiv de o cruzime care il face de rusine pe cel comunist … si asta mai ales in conditiile globalizarii lui.

          • Capitalismul nu-si proune nimic privitor la clase, dar la popoare, populatii, rase….etc. ISI PROPUNE. „Clasa” nu e singurul” fel de grup exterminabil. (Qoui-que… anumite grupuri sunt aproape „clase”: tiganii sa zicem, vestitii tarani coulumbieni de catre Monsanto…samd.). Cat despre caracterul programatic: intr-adevar, ORICE „slab” e exterminat prin mecanica concurentei , nu prin program, ci prin instinctul evolutiei naturale. Nu se vede cu ce inobileaza asta, crima. Avem doua tipuri de crima: pe cea altruista a comunismului si pe cea egoista a capitalismului. (Ar fi un enorm castig, daca s-ar gandi aceste lucruri fara pasiuni, si CU experienta traita a ambelor sisteme).

            • Grupurile etnice care vor sa-si afirme independenta sunt stranii pentru capitalisti … Etnicii sunt vazuti ca niste triburi ostile … cu care nu se pot face schimburi comerciale si nu accepta intrusi pe teritoriul lor :)))

              Problema primilor exploratori … practic … Triburile trebuie civilizate … le dai oglinjoare, margelute si primesti la schimb minerale sau mana de lucru ieftina … dupa caz …

          • Aparatul totalitar la care poate ajunge capitalismul daca renunta la sanatate si educatie o sa-l faca de rusine pe cel comunist, tocmai pentru ca e cel mai bun sistem posibil … nu mai exista alternative. Orice altceva … intra deja in categoria celor care s-au mai incercat si nu au mers … desigur mai putin independenta teritoriala … dar asta neaga ideea de stat … :))

            • Vlad: Nici socialismul nu e exclus din mecanica asta. Sa incercam sa vedem fara partinire. Jules Ferry, care era oarecum „de stanga” vroia sa colonizeze Nordul Africii ca aduca acelor rase inferioare „binefacerile civilizatiei”… I-au macelarit deci spre binele lor

            • @Vlad,

              Vedeti libertarianismul, de preferinta cel minarhist!
              Daca gasiti vreo fractura logica in scrierile lui von Mises, De Soto et. al. va rog sincer sa mi-o semnalati.

          • Stiti care e miezul problemei? Da, capitalismul ofera libertate criticilor sai, dar dvs nu utilizati deloc aceasta libertate pentru a numi si ameliora problemele sociale pe care le creeaza, decat atunci cand sunteti provocat prin astfel de declaratii „tari” ce aduc laude comunismului (daca ma insel, aratati-mi un articol de-al dvs in care v-ati autosesizat pe chestiunea problemelor sociale produse de capitalism). In schimb, discursul moral este utilizat cu maxim succes pentru a bloca preemptiv orice tentativa de discutie a acestor probleme de catre Paul Cernat et comp, cu rezultatul ca orice abordare de politica sociala este perceputa ca aproape criminala prin definitie.

            Altfel, s-ar vedea ca ceea ce ii preocupa pe un Paul Cernat, Alexandru Matei si altii nu sunt deloc exaltarea trecutului ci problemele sociale de astazi, cele pe care „elita” le ignora in general. Reevaluarea comunismului a ramas din pacate singurul semnal la care noua elita de astazi mai da semne ca reactioneaza si isi mai aduce aminte ca exista si notiunea de social.

            • E limpede, v-ați construit o imagine diabolizantă despre toți cei ce nu-s anticapitaliști.
              Dacă n-ar fi fost așa, ați fi înțeles că tot ce scriu (nu numai aici, pe Contributors, ci în general) vine tocmai din faptul că sunt interesat de social.
              La fel ca și Paul Cernat, Alexandru Matei etc.
              Cred într-un capitalism incluziv, interesat și de protecția socială.
              Dar sunt complet împotriva retestării ipotezei comuniste.

            • Nu e mai diabolizanta decat imaginea pe care v-ati creat-o dvs despre pretinsa sete de sange a lui Paul Cernat et comp. Ce anume din scrierile celor doi sugereaza pofta de a reincerca exterminarea fizica a claselor, suprimarea dreptului la libera exprimare, sau alte asemenea? In realitate, nimic, respectivii chiar recunosc onest crimele si alte dezastre (conform citatului dat chiar de dvs). Si atunci ce trebuie sa mai faca respectivii, daca ei deja recunosc crimele totalitare? Ce va nemultumeste in continuare? Pai, logic inseamna ca va nemultumeste pozitia lor in report cu restul: acces la educatie, accesul la servicii medicale, infrastructura etc – si inevitabila comparatie cu ziua de azi.

              Asadar, va contrazic. Nu va asemanati cu Paul Cernat la interesul in probleme sociale si va diferentiati prin pozitia fata de totalitarism. E chiar invers: va asemanati cu Paul Cernat prin pozitia fata de totalitarism (toata lumea il condamna impreuna cu crimele sale, nu aici este disputa), si va deosebiti prin deschiderea fata de aspectele sociale conexe de ieri si de azi. Pe acestea le-au adus ei in discutie, acestea le vor studiate, acestea le ignorati dvs, tragand disputa asupra unor crime pe care nimeni nu le disputa.

            • Dle nu intelegi ce cel putin eu am spus de nustiu cate ori scurt si cu subiect si predicat.
              Comunismul este o solutie eronata teoretic si orice lucru eronat poate duce la accidente grave. O masina in care exista o eroare teoretica de conceptie sau de functionare poate produce orice tip de efect nociv si numai nociv. Nu xista probabilitate si pentru cel dorit de proiectant .

          • Asa este dle Vancu, critica facuta constructiv capitalismului se numeste dupa mine Calea a treia ale carei fundamente le-am scris pe un anume blog si le-am prezentat si aici in cateva ocazii iar cea mai proaspata aplicatie a celor sustnute de mine este acel venit minim neconditionat, care in Finlanda s-a si propus a fi aplicat si care in Europa siuscita mult interes:

            http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/International/Fiecare+finlandez+ar+putea+primi+1+000+de+euro+fara+sa+faca+nimi?ref=yfp

            Nota : Probabil ca 1000 de euro este prea mult pentru concesionarea resursei naturale(pe aceasta idee ma bazez in postulatele Caii a treia) ce ar reveni unui cetatean finlandez(asta la nivelul Finlandei lumea nefiind inca globalizata) . Valoarea asta asa cum am spus depinde de nivelul de eficienta al societatii .In nici-un caz nu trebuie sa se ajunga ca cei ce nu lucreaza sa-i exploateze pe cei care lucreaza si care deci valorifica toate aceste resurse naturale. Cred ca un raport 1/5-1/6 ar avea sens . Asta ar insemna ca daca Finlanda are un PIB mediu de 5-6000 euro s-ar putea vorbi cu seriozitate de o astfel de valoare de 1000 de euro. Desigur ca daca prin aplicare munca va fi descurajata cum s-a intamplat in socialismul suedez de acum niste zeci de ani valoarea trbuie drastic redusa caci ea justifica o compensare pentru lipsa de acces la resurse datorita sistemului de diviziune si desfasurare a muncii si nu o compensatie pentru placerea de a nu muncii.

            Interesant si acest comentariu francez care spune ceva si despre Elvetia: https://us-mg6.mail.yahoo.com/neo/launch?.rand=873vn2q6f61ld#8264262064

            Nota: In Franta exista acel RSA-ul (Venitul de solidaritate activa care este însa CONDITIONAT) si este la un nivel de 512 EUR dar cum spuneam valoarea ca atare
            este dificil de stabilit. In cadrul teoriei pe care o sustin este un drept asa cum este si indemnzatia de somaj, dar valoarea sa depinde de nivelul tehnologic al economiei adica de randamentul cu care aceasta exploateaza resursa naturala si apoi in continuare de efectele in amonte. Cam cum la o arenda platita de un arendas, arenda depinde de nivelul recoltei s este un procent din aceasta. Acest procent este ceva negociabil si aici intervine calcul economic de specialitate ceea ce nu este treaba mea. Ei mi-am facut datoria iar de acum este sarcina specialistilor daca accepta ideea fundamentala sa o transforme in fapte economice.
            Dar vad ca intrucat intuitiv se resimte la nivel european(exista o ampla miscare pentru introducerea acestui venit minim neconditionat) si cred ca si mondial, consecinta a ce sustin eu, iar presiunea creste . Vom vedea ce ne asteapta in viitor.
            Cine mai apuca sa vada :)

    • Mortalitatea infantila ante-belica se datora starii de sub-dezvoltare a Romaniei, era un efect indirect, pe cand MIILE DE FEMEI UCISE de avorturile clandestine sunt CRIME DIRECTE ale comunismului, ale criminalului balbait calfa de pantofar si ael sinistrei analfabete devenita kkdemiciana. Numai pentru asta si amandoi au meritat sa fie ucisi ca niste caini turbati.

    • le ceri altora ceea ce matale nu digeri, dileme si indoieli, in timp ce esti plin de ”siguranta morala” a comunismului care era bun , maica, ca a facut blocuri si preturili era ieftine si se gasea de toate. Si vii si cu statistici de tip ”dar voi ii linsati pe negri”, fara sa spui cit era mortalitatea infantila in alte state europene. Tipic pentru ”idiotii utili” definiti ca atare de catre lenin, in fapt semidocti frustrati, cei pe care au cladit atit nazismul, cit si comunismul, greu de deosebit astazi pentru un observator impartial.
      Unii cu rasa, altii cu clasa, dar identici in cai si moduri de actiune. Pseudoreligii criminale.

  4. Cred ca ar trebui odata sa recunoastem ca utilizarea valorilor morale pentru evaluarea regimurilor politice fondate de catre oameni este un non-sens. Putem sa continuam la nesfirsti jocul asta, nu vom ajunge nicaieri si riscam sa plictisim de moarte oameni care nu au avut niciodata contact direct cu regimurile respective. Istoria nu este o disciplina moralizatoare, menita sa repete la nesfirsit aceleasi predici plictisitoare. Spuneti-mi si mie, atunci cind deschideti o carte de istorie antica despre asirieni, de exemplu, ea incepe si se sfirseste cu atrocitatile comise de acestia si tuna si fulgera impotriva asirienilor pentru ca erau niste criminali sadici? Sau alt exemplu, mai bun – cite se spun in cartile de istorie de azi de atrocitatile comise de romani – alti constructori mari de drumuri – despre faptul ca au exterminat populatia urbana din Galia si din aproape toate statele care li s-au opus activ cu prilejul cuceririi? Atrocitatile comise de un regim reprezinta un aspect demn de mentionat, dar nu singurul care explica natura regimului respectiv.
    Dati exemplul lui Ivan Karamazov. Ca poveste, merge, dar as pune si eu o intrebare: care regim politic, de orice natura, fondat de catre oameni de-a lungul timpului, n-a sacrificat copilul acela de care vorbeste Ivan, si nu unul, ci cohorte intregi? Daca vrem sa credem in povesti in alb/negru, n-avem decit, dar sa nu ne asteptam ca acestea sa fie inghitite si de generatiile viitoare. Si pericolul este ca acestea sa dea la o parte baiguielile noastre moralizatoare, sa descopere si aspecte care au functionat mai bine sub comunism decit in ordinea liberala a Europei occidentale si sa spuna ca pot sa reincerce ei sa puna in aplicare ceea ce n-a mers alta data, pentru ca ei vor sti s-o faca mai bine. N-ar fi prima data cind se intimpla asa ceva. Si atunci se va vedea cit de mult rau face adoptarea unui model de istorie „subiectiva”, care face morala in loc sa incerce sa explice si sa-i faca pe cititori sa inteleaga faptele.
    PS Las la o parte consideratiile autorului cu privire la „realizarile” tehnologice si economice pe care nu le-ar fi avut comunismul. Daca doriti exemple de inventii si produse de succes ale rusilor in timpul orinduirii sovietice, va dau unul mai bun decit toate (desi sint destule si de alta categorie): rachetele balistice intercontinentale, opera lui Serghei Korolev. De ce acest exemplu? Pentru ca asta trebuia sa produca sistemul economic socialist, in viziunea lui Stalin, nu bunastare pentru populatie. Populatia trebuia sa fie fericita pentru ca locuia intr-un imperiu care stia sa-si canalizeze toate resursele pentru a cuceri, in final intreaga lume. Daca nu era destul de fericita astfel, teroarea exista pentru a o face sa-si schimbe parerea.

    • Spuneți așa:

      „Si pericolul este ca acestea sa dea la o parte baiguielile noastre moralizatoare, sa descopere si aspecte care au functionat mai bine sub comunism decit in ordinea liberala a Europei occidentale si sa spuna ca pot sa reincerce ei sa puna in aplicare ceea ce n-a mers alta data, pentru ca ei vor sti s-o faca mai bine.”

      V-aș rămâne recunoscător dacă ați explica măcar unele dintre aceste „aspecte”.

    • „utilizarea valorilor morale pentru evaluarea regimurilor politice fondate de catre oameni este un non-sens” ??!!

      Pai cum sa nu evaluezi valorile morale?! Dumneata crezi ca libertatea, statul, democratia, statul de drept, etc. sunt fasoane, sunt mode care tin cateva decenii sau secole, dupa care gata, dispar, se evapora, pentru ca n-au nici o importanta??!! Cam asta se intelege din comentariu.

      Progresul nu este doar stiintific si tehnologic. Este si moral. Banii sunt o mare inventie. Statul e o imensa inventie. Toate drepturile si libertatile si principiile si institutiile statului modern sunt inventii marete, obtinute cu multe jertfe. Si mentinute cu multe jertfe.

      Dupa cum se vede, cred ca nu prea admirati istoria civilizatiei. Nu sunt eu profesorul potrivit, dar aveti in fata o literatura bogata nedescoperita. Distractie placuta si suflet curat va doresc!

    • … rachetele balistice intercontinentale, opera lui Serghei Korolev

      De aia isi uda rusii salvarii cand aud de scutul anti-racheta?

  5. Aș vrea să mă constitui în advocatus diaboli, nu pentru a transforma masacre într-o bagatelă (pentru a-l parafraza pe Celine), ci pentru a înțelege mentalitatea nostaligicilor.
    O largă categorie de oameni a beneficiat de o ridicare pe scara socială spre deosebire de acum, unde efectiv vorbim de o minoritate. Capitalismul românesc actual nu este un libret demn de Broadway- fără agricultură și posibilitatea de a munci în străinătate, ar fi existat o explozie socială.
    Nu-mi este clar ce anume se poate menționa în spiritul unei obiectivități istorice, fără a primi imediat eticheta de apologet al Gulag-ului și guvernării prin administrarea unui glonț în ceafă. Universitățile comuniste nu au atins vreo dată nivelul de Oxbridge sau Ivy League dar în ce privește să-i zicem universitatea occidentală medie și nu de vârf, nu stăteau chiar atât de rău. O afirmă un produs al acestor universități comuniste care vorbește din experiența contactului cu mulți alți reprezentanți din domeniu. Și fapt nu neglijabil, erau gratuite, ca și îngrijirea sănătății, cu toate problemele ei de atunci. A acorda unei persoane o egalitate de șanse la plecarea în viață cred că depășește cu mult matricea marxismului. De altfel, și nu știu dacă asta-mi va pricinui zvârlirea definitivă de pe forum, Cuba a fost multă vreme în vârful topului american, excluzând Canada și SUA, în aceste două domenii.
    Unde cred eu că greșiți în prezentarea dumneavoastră, este într-un fel de absolutism al comparațiilor. Așa proastă cum era față de tehnologia occidentală, cea comunistă a fost pentru mulți mai accesibilă. După cum, with all due respect, realizările industriale bolșevice trebuie comparate cu ale țarilor și nu cu the roaring twenties. Acum, nu aș vrea să se înțeleagă că mi-aș permite să spun că uciderea a milioane de oameni justifică un astfel de progres. Dar cum afirmam mai sus, a existat o mobilitate socială pe care unii oameni n-o mai percep acum (și nu mă refer la cariera de activist de partid, deși… :)).
    Pentru dumneavoastră ca intelectual, comunismul rămâne pătat de crime- pentru alții, este ori mai bine zis a fost, un alt fel de regim economic. Prin urmare, nu cred că-i veți convinge vreo dată, decât în măsura în care capitalismul românesc va putea oferi mai mult decât o face acum (în afara dreptului la pașaport).
    Și încă un lucru- România a fost printre codașele Europei indiferent de orânduire. Nu dă semne nici acum că s-ar detașa din acest pluton al rușinii în viitorul apropiat. Discursul dreptei s-a transformat în ecou, ea vorbind tot dreptei și pe înțelesul ei- prin urmare, cred că tranziția necesară este în primul rând trecerea unui prag psihologic- nu cred că dreapta vrea, sau poate, sau consideră că merită, să se adreseze unui electorat de stânga. Iar al doilea, lucru unde așa-zisa stângă românească suferă la fel de mult, este legat de performanța economică, foarte slabă. Prin vorbe dreapta nu va ieși din nișa ei, dincolo de nivelul de coterie dar prin fapte se poate afirma. Nu vreau să se creadă că v-aș cenzura ori condamna opinia, negând esența ei. Dar în condițiile unei performanțe economice îmbunătățite, există șansa ca un discurs anti-comunist să fie chiar ascultat dincolo de proverbialii castraveți ai grădinarului.
    Unde iarăși cred că este o problemă în modul abordării discursului anti-comunist al dreptei (și nu este o critică care să vă vizeze), este aparența unei erijări într-o autoritate morală. Autorități morale în România sînt foarte puține și cred că și mai puține care au rezistat eroziunii spațiului public. Stridența discursului nu compensează însă lipsa acestui gir, ci pare uneori să o accentueze. Aproape nimeni nu a rămas nepătat într-o formă sau alta în 45 de ani de comunism. Este firesc deci să avem de-a face cu o țintă consistentă. Dar nu trebuie să surprindă pe nimeni reflexul cvasi-pavlovian de a respinge orice tentativă de moralizare.

    • Nu e nicio tentativa de moralizare … sa fim seriosi au trecut 25 de ani !!! Oamenii nu au despre ce sa scrie … asta stiu, asta scriu … Problemele lumii in care traim sunt multe si diverse … Imi vine in cap domnul Pambuccian care a surprins foarte bine metehnele invatamantului romanesc si provocarile pe care le ridica schimbarile tehnologice …

    • zi-mi si mie ce fumezi, mosule, da-mi telefonul dealerului, mai rar asa un delir comunistoid ca al matale. Aia cu egalitatea de sanse din comunism, cuba, etc, e greu de egalat, nici lui castro sau eroului matale, criminalul cretinoid che, nu i-ar fi trecut prin minte. Dar stai linistit si senin, nu esti singur, e plin forumul de semidocti frustrati care in comunism ar fi fost niste activisti de partid de prima mina. Adica niste criminali, ma scuzati de expresie, n-am gasit alta mai buna.
      Breivik, eroul civilizatiei europene. Nu esti de acord, ei si?

  6. De ce vreți să păreți incult, domnule Vancu? Sau de ce vreți să par eu, cititorul dumitale, naiv? E drept, Girard nu a prea fost tradus pe rozaliile meleaguri, dar măcar pagina de wiki, și tot e ceva.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Girard

    https://en.wikipedia.org/wiki/Scapegoating#The_.22scapegoat_mechanism.22_in_philosophical_anthropology

    TL;DR pentru cei ocupați: a spune „civilizație” este a spune „crimă”. Civilizația umană începe când Cain căinează, i.e. ucide, iar Cain nu poate decât să ucidă, iar Cain sunt eu, ești tu.

    Sigur, e foarte ademenitor să ne spunem că suntem niște puri supra-puri, că răul e în altă parte, că stăm bine, dar treaba asta nu e cam… ipsatorie (parcă asta era cuvântul elevat al dlui Patapievici pentru masturbator, nu?)?

    „totalitarismele secolului trecut” — dar de totalitarismul secolului prezent ce spuneți? De fapt și în drept, știți care e problema? Sigur știți: nu că niște imbecili-derbedei au omorât niște milioane de oameni acum câțiva ani (zeci-sute)*, nu că niște iresponsabili de azi au nostalgeză asupra acelor timpuri, ci că astăzi, la nivel de stradă, de viață, de respirație, a mai rămas un singur totalitarism, și pentru că e singur, e supra-invizibil**.

    * nu pentru că nu ar fi îngrozitor, ci pentru că pentru cei morți nu se mai poate face nimic.

    ** e supra-invizibil pentru toți cei care întorc privirea, cei care pot să o întoarcă, căci pentru ceilalți este însăși Omniprezența.

    Oricum, fiți fără griji, eu unul mă bucur că ați reușit să vă plătiți ratele la bancă și că apoi v-ați plătit și toate acele taxe la stat care vin de nicăieri și care se întriplează de la fiecare lună, iar astfel v-ați făcut timp să ne mai povestiți bancuri. Și eu i-am dat azi jumătate de miliard*** lui Ponta și un sfert de miliard lui Treichl (CEO Erste Group, BCR), și de asta am timp să stau la taclale cu dumneata. (dacă m-ar fi întrebat cineva, înainte să fac transferul banilor: banii sau viața, aș fi spus: banii, aș fi acceptat, cu maximă concordie, să mă împuște cineva, și pasămite încă aș accepta, dar nu pentru că țin grozav la bani, ci pentru că știu că luna viitoare voi trece, obligatoriu și fără să mă întrebe cineva dacă vreau, prin același joc. Sigur, deja aud vocile: păi nu vrei tu să trăiești mai bine? nu te bucuri tu de privilegii?; da, da, dar nici mult nu o mai duc. O fi ucis comunismul niște indivizi acum câțiva ani, dar și ceea ce se întâmplă azi ucide cel puțin unul: supra-semnatul)

    *** 50.000 de lei, am rămas nedenominat, mă face să mă cred mai bogat sau ceva.

  7. Radu Vancu: citeam in seara asta Cantecul arcashilor din Shu – 100 de ani de la compunere, in plin WW1. Mizeria „tufelor de feriga” chiar tinere de acolo s-a sublimat repede in bolshevism si fascism. Au fost de vina „arcashii”?
    PS Splendida carte, de departe cea mai buna aparitie a anului de pana acum. Nici nu ma mira ca „critica tanara” – nu mai repet caracterizarea troicii de catre N.M. – nu a scris despre carte, prea geme de cultura, chiar daca unii pot stramba din nas ca e mai mult livresc.

  8. „……duce la o aritmetică perversă care ne-ar cere să spunem câți kilometri de autostradă valorează viața a 100.000 de oameni morți în închisoarea politică. Sau câte linii de metrou sunt echivalabile cu anii de pușcărie cumulați ai celor 2.500.000 de oameni trecuți prin Gulagul autohton”.

    IICCMER prezinta, ca fiind cele mai recent date, un numar de cca. 3800 de detinuti politici sau asimilabili, decedati in sistemul penitenciar al RPR (1948-1964), dintr-un total de cca. 77000. Sunt inclusi aici si cei cca. 200 de condamnati politic si executati in acest interval. Wikipedia sintetizeaza mai prudent ” cateva mii de morti”…https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_victime_ale_regimului_comunist_din_Rom%C3%A2nia.

    Desigur, insa, mentionand dezinvolt milioane si sute de mii genereaza un impact emotional mult mai consistent decat niste mii sau zeci de mii. De altfel media post decembrista,
    care a debutat cu legendarele „64000 de morti/250000 de raniti” la Revolutie, a dezvoltat o „industrie a fabulatiilor” in care numarul de victime (morti, raniti, detinuti politici) referential perioadei comuniste a ajuns pana la …..7 milioane (Romania Libera – 1990/1995). Sigur, printre victime au fost inclusi si militarii romani in Campania antisovietica

    Iata de ce este nu recomandabil, ci NECESAR si corect moral, sa abordam intr-o maniera sobra, intelectuala, competenta, onesta problematica crimelor comunismului. Altfel, intregul demers, precum si institutiile si persoanele implicate, cad in derizoriu si ridicol.

    [Nu cred ca veti publica acest comentariu…dar sper]

    • Iată câteva cifre mai apropiate de adevăr:

      „Invocând numărul avansat în lucrarea Cu unanimitate de vo­turi, sentinţe adnotate și comentate (au­tori Marius Lupu, Cornel Nicoară, Gheor­ghe Onişoru – FAC, 1997, p. 20-22) în te­me­iul materialelor din arhiva filialei AFDPR Iaşi, ca și cel comunicat de Constantin Ticu Dumitrescu, pe atunci preşedintele AFDPR, Romulus Rusan conchide: cifra de circa 600.000 de condamnări politice pa­re cea mai plauzibilă pentru actualul sta­diu al cer­cetărilor, iar cifra internărilor ad­mi­nis­trative (estimate la o treime din nu­mărul condamnărilor juridice) se ridică la 200.000 (Cronologia și geografia re­pre­siu­nii co­mu­niste în România. Recen­să­mân­tul po­pu­laţiei concentraţionare – 1945-1989, FAC, 2007, p. 62). Aceasta – în afara țăranilor ares­tați pentru refuzul de a se înscrie în „co­lectivă“ (circa 80.000, du­pă însuși Gheor­ghiu-Dej) ori pentru ne­da­rea cotelor. Cu foarte mari dificultăţi, cer­cetătorii Cen­tru­lui Internaţional de Studii asupra Co­mu­nismului din cadrul Me­mo­rialului Sighet au reuşit să descopere 93.000 de fişe pe­nale ale unor foşti de­ţinuţi politici, în con­diţiile în care nici pâ­nă astăzi nu sunt accesibile toate fondurile de arhivă.”

      http://www.revista22.ro/50-de-ani-de-la-eliberarea-detinutilor-politici-anticomunisti-43668.html

    • nu ati fost la Sighet. pacat. in curtea interioara a Memorialului si in Cimitirul Saracilor sint gravate, pe placi de andezit, numele a aproape 24 000 de persoane moarte in inchisori, lagare si locuri de deportare din Romania comunista. asta fara a ne fi dezgropat pina acum toti mortii si fara a cunoaste identitatea tuturor mortilor gasiti.

      http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=526&Itemid=160&lang=ro

      http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=364&Itemid=153&lang=ro

      daca sinteti din Bucuresti, va inteleg ca nu va vine sa faceti un drum pina la Sighet doar pentru a vedea un loc in care s-a adunat memoria torturii si a mortii ca politica de stat.

      in schimb, veti putea vedea o expozitie permanenta a memorialului din Sighet la Bucuresti, in str. Jean Louis Calderon nr. 66 (între str. Maria Rosetti şi Grădina Icoanei)

      http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1850&Itemid=174&lang=ro

  9. Aveti dreptate. Esecul moral al comunismului este evident. Dar si aceasta exprimare este (deocamdata) eronata. Profund eronata fata de infractor. Daca toti comunistii ar fi disparut, atunci da. Ne-am putea exprima oarecum rece, strict istoric. Dar doctrina criminala inca emana miasme propagandistice cumplite.

    Cum ar putea vorbi contemporanii cinstiti „sine ira et studio” despre comunism?! Care filozof, ganditor sau politician frecventabil viseaza sa-si impuna viziunea prin crima si teroare?!

    Nu acuz pe nimeni. Recunosc meritele istoricilor comunismului si in general virtutile tonului stiintific, obiectiv, neutru, decent. Dar eu personal, simtind gloata comunista care ne inconjoara, am de gand sa-mi dezlantui toate resentimentele impotriva nenorocitilor. Am de gand sa le spun adevarul in fata, curajos. Cu cat mai dureros, cu atat mai bine. Traim vremuri de razboi moral, si reaua vointa, reaua intentie, trebuie zdrobite moral, dispretuite, umilite. Asta merita adeptii comunismului sau totalitarismului, tineri sau batrani. Fara mila. Chinuri sufletesti.

    Scuze pentru ton. Dar am citit cateva comentarii abjecte. Oameni profund necinstiti care simuleaza inocenta. N-am timp sa le arunc in fata toata realitatea. Cu energie spirituala zdrobitoare.

    And btw, felicitari pentru articol. Punct ochit, punct lovit. Se vede din comentarii. I-ati atins pe unii la lingurica.

  10. …stiti cum e, dle Vancu, gasiti intotdeauna numai ceea ce cautati, rareori altceva…
    Va uitati pe fereastra sa vedeti daca mai ploua, dar sunteti intrebat SI cate masini rosii sunt in parcare? Nu stiti, pentru ca, practic, nu le-ati vazut, cu toate ca erau acolo…!? si este normal sa fie asa! Apoi, esential mi se pare CE FACETI cu o realitate pe care n-ati remarcat-o?
    Va convingeti ca nu exista, sau ca trebuie sa fie nesemnificativa sau, oricum in afara subiectului, pentru toti cei de buna credinta, deoarece asa ati stabilit dvs si respectiva majoritate: sa vedeti numai daca mai ploua, nu si altceva?
    Si asta este absolut firesc, numai ca nu e singura realitate!
    In acest context, cand e clar si verificat ca absolutul si valoarea intrinseca nu sunt de domeniul uman, mi se pare intelept ca in orice analiza istorica sa primeze OMUL contemporan!
    Nu este un paradox, ci o necesitate pragmatica!
    In ce masura ii ajuta pe romanii de azi diabolizarea comunismului? Daca raspunsul este pentru „cunoasterea adevarului istoric”, o luam iar de la capat…si ne invartim in acelasi cerc, fara sa avansam!
    Adevarul istoric este complex, el include inchisorile comuniste, securitatea ceausista,dar si drumurile, scolile si spitalele construite de comunisti, pe care romanii le folosesc astazi din lipsa de altele mai de calitate, bombele de la Hiroshima si Nagasaki, invazia Iraqului, mineriadele, plagiatul lui Ponta, conflictul Rusia – Ukraina, introducerea monedei unice europene, aderarea RO la NATO, etc.etc.
    Despre fiecare linie din istorie, exista milioane de pareri, TOATE justificate din puctul cuiva de vedere…Ce facem, atunci? Ne pierdem timpul si energia ca sa avem dreptate, nervosi, saraci si frustrati?

  11. Valoroasă „limpezirea” pe care o propuneți spre deplina clarificare a substratului comunismului. Poate fi extins și aplicat argumentul tuturor revoluțiilor și ideologiilor care le-au animat – de la 1789 până astăzi. Ceea ce mă tem este că speranța mărturisită de dumneavoastră cu referire la „noua stângă” nu este întemeiată.

    https://www.youtube.com/watch?v=VwMnTrKgxtA

  12. Înspăimîntător !

    O grămadă de comentarii confuze, cu un fir logic ce l-ar convinge pînă și pe Aristotel să renunțe la explicitarea… logicii. E și asta o metodă de a distruge un articol: nu-l combați direct și argumentat, îl macini prin detaliere pînă la spulberare completă.

    Pe de altă parte, în afară de trollii de serviciu, mulți chiar sînt sinceri, încît începi să-ți pui întrebări asupra oportunității scris-cititului obligatoriu.

    Încerc să clarific: cei ce îndeamnă la o evaluare ultra-obiectivă a comunismului sînt robii, sau ”promotorii” (perverși) a unei maniere de judecată fals-solomonice. Ca și cum ți s-ar cere să arbitrezi imparțial și rece un meci de box între un atlet oarecare (căruia îi mai scapă cîte un pumn sub centură) și un maimuțoi sinistru cu pietre în mănuși, brișcă în chiloți și scuipatul otrăvit, care nu ține cont de nici o regulă.

    De altfel actuala gașcă de la Moscova exact asta face.

    Oo, dar, desigur, ĂIA nu mai sînt comuniști, n-are rost să-i băgăm în discuție.

    Crede cine poate !

    • io nu stiu ce s o intimplat cu oamenii astia ?
      ei ar trebui sa stie ca comunistii romini au construit o tara ! nu doar !, au construit un popor ! si sa nu fie ei mindri cu toti ?
      pai spuneti dvs; ar mai fi ajuns basescu presedinte ? ar mai fi avut tara reprezentat in ieuropa o EBA ? da micul titulescu ar fi fost premier ? si cite alte cistiguri ptr acest popor, inainte atit de napastuit de exploatatori

  13. Dlor nu mai trebuie ocolita in cercuri problema. Nu pe numarul de morti sau detinuti politici ma bazez, ci pe adevarul esential si foarte obiectiv, alta evaluare mai obiectiva neexistand decat in mintea unor nostalgici, cred ca saraci si cu inima si cu duhul:
    Comunismul este o ideologie cu premize false si incorecte, economice si sociale in domeniul proprietatii deci si al repatitiei cat si in domeniul execitarii conducerii societatii :partid unic(nonsens) si lupta(de fapt ura) de clasa.
    Daca vom repeta doar aceste idei mereu, asa cum deasemenea trebuie sa adaugam ca regimul comunit nu numai la noi dar oriunde a aparut in istorie, este de fapt o varianta moderna a despotismului asiatic, si a fost, este si va fi un refim ilegitim si criminal PUNCT.

    • ce PUNCT domnule ? unde crezi dumneata ca se pune punct ? cind incepe era noua iliesciana? inainte sau dupa ?pai dumneata nu stii despre continuitatea poporului romin pe aceste meleaguri de vis de mai bine de 2000 ani ?
      de ce am luptat noi comunistii dirz sa nationalizam mijloacele de productie ? uite ca am reusit ! le am furat si amu ne am privatizat.bine o fost o perioada de tranzitie in care mijloacelor le am zis „averea noastra a intregului popor”,asa suna mai frumos.

  14. Ne miram (ipocrit) ca sondajele dau o proportie ingrijoratoare de nostalgici dupa „mai bine era inainte”.
    Cu parere de rau observ ca, sub tot felul de intortocheri de cuvinte, sondajele nu mint.
    Citind unele comentarii la acest articol chiar te inspaiminti.
    Omul nou are o gena puternica :P

    • Eu nu vad decat pe dusu, vlad si altii care combat lucrurile pe care le combat ei peste tot. Unele comentarii sunt interesante, dar se vad de la o posta cele care se repeta la fel pe fiecare fir de discutie, si care nu au deloc valoare de sondaj. Asa e netul.

  15. Comunismul e o miscare social-politica, capitalismul e un sistem economic. A intra in discutia comunism vs. capitalism, din start este o discutie cu putine sanse de a clarifica ceva, caci se compara doua lucruri diferite. Ca sa aiba sens, ar trebui sa comparam fie cel putin doua miscari social-politice, fie cel putin doua sisteme economice corespondente.

    Miscarea comunista nu reuseste sa iasa din cercul vicios in care ea insasi s-a pozitionat: vesnic luptand pentru un ideal social-politic prin convingerea ca asta se va implini prin eliminarea unui sistem economic si al reprezentantilor sai. Si incearca asta sisific (caci seductia idealului e perena) – epoca, dupa epoca; tara, dupa tara; deziluzie, dupa deziluzie. Si nu inteleg nici ei unde esueaza. Doar idealul lor e asa de general uman si atat de generos! Iar lupta lor e atat de altruista si de mareata! :)

    Cred ca din acest punct de vedere, un foarte util obiect de studiu ar putea fi evolutia Republicii Populare Chineze. Cat de comunista mai e China? Si, mai ales, prin ce se mai caracterizeaza comunismul chinez cat s-a pastrat? Din pacate pentru adeptii ideologiei comuniste, comunist in China a ramas tocmai ceea ce ei spun ca a fost o greseala de parcurs si ceea ce ei considera ca nu defineste in fapt comunismul. :)

    • Odata ce are niste principii economice fundamentale pe care se bazeaza este si o doctrina economica si s-a aplicat destul de conform in lagarul socialist.

    • domnisoara andrea, cu faptul ca ” A intra in discutia comunism vs. capitalism, din start este o discutie cu putine sanse de a clarifica ceva” sint intru totul de acord atunci cind participantii sint comunisti.
      poate pe dvs conferentiari de azi v au invatat ca „Comunismul e o miscare social-politica”; dar sa stiti ca nu numai ! ieconomia capitalista e una de piata,dicteaza piata, pretul produsului;ieconomia comunista e una centralizata si pretul e dictat de tovarasi.
      da va inteleg lipsusul; conferentiarii din patrie faceau apologia centralismului in ieconomie pina a venit poporul si a zis gata ! facem rivolutie ! si asa, conferentiarii au trecut imediat la prezentarea avantajelor ieconomiei de piata

  16. @adrian rusu

    Incercati sa vedeti dincolo de etichete … Mintea e foarte utila cand reuseste sa vada realitatea inclusiv.

    Raportarea la realitate prin prisma ideologica sau naiva nu reprezinta o solutie de a o intelege.

    Asa zisa lupta de clasa sau clasele sociale sunt doar rezultatul incercarii oamenilor de a supravietui vietii si strategiile adaptative pe care le-au gasit.

    Viata, e in continua miscare, in general ne raportam la trecut prin prisma memoriei colective sau a mintii si mai putin a intelegerii care lipseste pentru ca nu avem contextul istoric si nu am trait in el. E ca si cum cineva care nu a trait in comunism incearca sa inteleaga comunismul sau invers cineva care nu a trait in libertate incearca sa inteleaga libertatea fara sa o traiasca.

    Ancorarea contextuala e buna dar e foarte dificila. De ce ? Pentru ca oamenii se raporteaza la experienta proprie si nu inteleg imaginea de ansamblu: unul a lenevit, unul a muncit, unul e mai inteligent, altul mai putin, unul a beneficiat de un ajutor din partea familiei, prietenilor, rudelor mai consistent, altul mai putin si asa mai departe … Unde ne lasa asta ? Diverse intelegeri, diverse nevoi. Intelegerea directorului de firma, managerului de personal, angajatului, somerului, politicianului si asa mai departe sunt toate diferite. Fiecare alte nevoi stringente ale momentului. Pentru unii sunt cele materiale, pentru unii etice, morale, politice. Viata nu sta in loc, oamenii se misca, directorii de azi, erau muncitorii de ieri sau invers.

    Romania in faza de tranzitie incearca sa-si contureze aceste clase sociale. Clasele desigur nu sunt decat rezultatul practic ar unei abordari si intelegeri a vietii … Poate la noi o clasa sociala bine definita care a rezistat intr-o anume forma este cea a preotilor … asta doar ca sa va faceti o idee despre ce inseamna clasele … conditionarile lor si asa mai departe. Identificarea cu conditia sociala este cauza frictiunilor dintre clase sau caste. Vedem ca nu clasa si apartenta la ea sunt dezideratul existentei umane ci gradul de intelegere, valorile.

    Ierarhia umana reala exista … ea se intemeiaza pe aprecierea reala a oamenilor pentru cei care au realizat ceva pentru ceilalti semeni.

  17. @CarmenD

    „Testarea ipotezei comuniste” este o gogorita … E suficient sa faci o excursie intr-o alta tara si sa te rupi de dialogurile bolnavicioase care au loc in continuu intr-o ciclicitate alienanta in spatiul nostru public. Exista lume care traieste … pe bune !!!

    Acest „comunism” este doar in mentalul colectiv. Iar cei care il tot reitereaza sunt exact cei care nu s-au desprins de el. De ce ??? Pentru ca nu au avut curajul sa o faca pe de o parte si pentru ca sistemul pe care l-au mostenit i-a favorizat intr-o oarecare masura …

    Ne luptam cu stafiile comuniste cand romanii nu au gustat libertatea. Pai de ce nu au gustat-o ? Pentru ca nu li s-a dat ocazia … Abia anul asta a facut Curtea Constitutionala pasul spre liberalizarea accesului la esichierului politic. Deci 25 de ani oamenii nu l-au facut ? De ce ? Oare NIMENI timp de 25 de ani nu a inteles aceasta limitare ?

    Vrei sa vezi cum e in libertate … ok ? Hai sa vedem …

    Lucrurile stagneaza in societatea romaneasca pentru ca oamenii care sunt pe pozitii nu au impins societatea inainte pana acum si nici in momentul de fata nu stiu ce sa faca cu ea. Fiecare si-a vazut de interesul propriu care interes nu a avut nimic de a face cu interesul comun. Avem o structura institutionala inerta care papa de 25 de ani in mod programatic banii contribuabililor. Totul colapaseaza sau in cazurile cele mai fericite trece la privat …

    Ori in conditiile rearanjarii sociale … pe acest fundament viciat … intrebarea legitima este, de ce sa mai platim taxe ? Ca sa …

    Statul ideologic, adica decuplat de oameni, care functioneaza independent de vointa oamenilor, este o creatie a comunismului. Statul de drept de care se tot vorbeste este ierahia naturala pre comunista spre care se insista. Legea in statul de drept este expresia constiintei oamenilor. De exemplu in statul de drept constiinta oamenilor se poate atrofia si se poate ajunge la modificarea lungimii zilei de lucru … sau … sau …

    Dar un lucru bun al statului de drept, acela in care legea e o expresie a constintei oamenilor este ca nu e obligatoriu sa platesti taxe. Nu exista oameni mai presus de altii care trebuie sa primeasca bani de la altii … A, ok … sigur oamenii se pot hotara sa plateasca taxe pentru a beneficia de anumite servicii …

    Ori tranzitia asta de la statul de drept la statul ideologic si invers spre statul de drept a creat o categorie de oameni care traieste exclusiv din banii platiti de alti oameni: adica baietii destepti si fraierii :)

    • @Vlad,

      1. Liberalizarea formarii partidelor politice = GOOD!

      2. Liberalizarea formarii partidelor politice + finantarea campaniilor electorale de la buget = BAD!

      Sunt convins ca intuiti explicatiile…

      • Cred ca bugetul ar trebui organizat pe principiul crowd funding. Poate la inceput merge mai greu dar in mod cert in scurt timp oamenii vor deveni mult mai responsabili atat cu privire la directionarea banilor cat si la ceea ce vor sa construiasca de ei.

        Legat de partide, ele nu au niciun rost … Cine vrea sa contribuie la bunul mers al societatii se poate angaja in discutii, proiecte, campanii de crowd funding … libertatea e practic nelimitata … e loc pentru sute, mii de astfel de organizatii …

  18. Cale lungă de la extracția și cântărirea binelui dorită de Paul Cernat la comparația forțată la care recurge autorul articolului (comunism vs. capitalism). Societatea românească actuală, prost clădită – în fapt o oligarhie în descendență securist-comunistoidă cu mici enclave de capitalism sănătos, văruită și expusă ici și colo drept democrație – , are și ea inocenții pe care i-a strivit, oamenii pe care-i omoară încet, căutătorii prin gunoaie, distrușii ei. Poate comparația ar trebui să vizeze tentativa socialistă de ieri cu democrația „originală” de astăzi, autostrăzile de-atunci cu cele de-acum, bișnița cu contrabanda, pilele cu nepotismul, industria „neperformantă” de ieri (oare de ce-or fi cumpărat părți din ea investitorii străini?) cu agricultura fasolei chinezești și-a prazului egiptean de azi etc. Cred că nu e cazul să comparăm cinic și modul în care cele două regimuri își decimează cetățenii, chinuiți de torționari sau măcinați de datorii și cu libertatea de a-și destrăma familiile sau de a-și atârna un laț în jurul gâtului. Nu există regimuri bune sau rele, exclusiv bune sau exclusiv rele. O prietenie frumoasă, nașterea unui copil dorit, o iubire curată au loc până și-n cel mai putred regim.

    • Regimurile nu suporta comparatie … pentru ca cel de azi nu e un regim in sensul clasic … poate cu exceptia bancilor … Ecce hommo … Homo homini lupus …

    • domnule bizdugan,dvs nu aveti dileme,doar prezentarea facuta pare dilematica
      chiar nu stiti de ce „industria „neperformantă” de ieri (oare de ce-or fi cumpărat părți din ea investitorii străini?” ? Era ieftina domnule si a intregului popor ! iar mitica care avea puterea politica vroia bani si ptr el ! ca dora de aia or omorit a lui exploatatorii ! ptr un trai mai bun !( si investitorul strain nu i crestin ortodox,ha ha)
      si apoi,d nule ” tentativa socialistă de ieri cu democrația „originală” de astăzi” sint procese savirsite de aceleasi grupuri si cu acelasi popor
      Huliganii si golanii au plecat, aia care n au fost impuscati

      • ptr a ajuta intelegerea fenomenului; privatizarea averi intregului popor,am sa rememorez o privatizare intr un oras ardelean,unde parea ca oamenii e mai cinstiti;bine,e vorba de romini noi
        sigur nu o fac ptr domnul buzdugan ci ptr tineretul patriei:
        deci,intr o fabrica,unitate socialista pina in dec 89,societate comerciala denumita dupa;(stiti unele u.socialiste au fost denumite regii autonome,atunci) exista o masina unealta care in conditii normale ar fi fost casata.doar ca directorul,care dupa revolutia intregului popor s a semnat manajer,puterea decizionala parea ca i a crescut !?a decis s o vinda.la licitatie ! io am pregatit documentatia si am prezentat masina celor interesati,de fapt doi (de cite doi )
        la licitatia propriu zisa n am participat,ea desfasurindu se in biraua manajerului; a participat secretarul de partid care amu era sef de sindicat,ha ha.se pare ca al treilea ofertant a aparut doar in biraua.deci trei !.unu s a retras(de fapt doi tineri) si a cistigat cel ( o familie) dintre cei care venisera sa vada masina.multumiti,familia s a retras.am asistat apoi la o mica petrecere cu organili si cel de al treilea ofertant care doar licitase ptr a ridica pretul,dar nici macar nu venise sa vada la ce sa refera licitatia.era un fotbalist local,parese cunoscut al manajerului(de fapt habar nu am cum a fost adus acolo !? dar stiu ptr ce !)
        dupa citeva zile,a revenit familia,doamna plingea,pierdusera banii angajati ptr a putea licita si se pare ca cineva le spusese ca masina nu valoreaza aproape nimic.
        astfel de licitatii trucate erau regula,nu exceptia: acum nu stiu cum e,dar oamenii fiind aceeasi…..

  19. Un text perfect onest si mangaietor pentru oricine nu are mintea si sufletul pervertite de detestabila ideologie. E si va fi mereu ininteligibil si simultan grețos cum poate un intelectual care pretinde ca respecta valorile Spirutului sa cauționeze un regim clarisim criminal, confundând mediocra butaforie economică a comunismului cu „realizări, unele chiar majore”. Dezgustător!

  20. @DanielS

    Absolut … Oamenii hotarasc in ce parte inclina balanta … au libertatea asta … De ce sa nu umplem lumea de iubire, intelegere si sa o facem un loc mai bun pentru toti …

    • „De ce sa nu umplem lumea de iubire, intelegere si sa o facem un loc mai bun pentru toti”

      Scuze, dar ignorati importanta competitiei, si implicit a regulilor competitiei. Daca s-ar petrece undeva acest falanster al sentimentelor siropoase, in perfecta armonie, in aceeasi secunda ar disparea nevoia de iubire si intelegere. De ce ne-am iubi daca n-avem nimic de oferit pe piata competiilor? Armonia asta ar instaura repede indiferenta si ignoranta intunecata. Pur si simplu nu se poate instaura iubirea fara curcubeul competitiilor. Viata nu poate fi numai dulce si-atat. Iar armonia perfecta seamana cu moartea. E chiar moartea. Si in mintea noastra, macar ideile, tot intra in competitie unele cu altele.

  21. Imi cer scuze, dar eu nu pot vedea nici o diferenţă de esenţă între capitalism şi socialism – al doilea nu e decât un caz particular ce are la bază aceeaşi gândire strict materialistă izvorâtă din secularizarea/denunţarea contractului iudeo-protestant făcut cu divinitatea având ca obiect administrarea lumii materiale.

    • Poti sa consideri ca lumea a fost tot timpul capitalista doar ca bancile au aparut in ecuatie putin mai tarziu. Luptele de clasa adica in cadrul aceleiasi etnii sau intre etnii diferite erau la ordinea zilei in mare parte din istoria cunoscuta a omenirii cu firave exceptii. Comunismul a vrut in esenta sa opreasca aceste lupte de clasa profitand de o schimbare fireasca a claselor pentru instituirea noului model. Eroarea lui Marx a fost ca oamenii nu au preluat si intelegerea o data cu ideologia. Adica implementarea modelului nu a adus dupa ea o transformare a constiintei omului ci doar reprimare atat a manifestarilor oamenilor in raport cu modelul social cat si a oamenilor care au incercat sa-l conteste prin metode pe care le putem vedea foarte clar in tari cum e Coreea de Nord. Socialismul nu e decat o forma atenuata de comunism care pledeaza pentru ajutorarea celor mai defavorizati sa zicem un model social care functioneaza este cel din tarile nordice: Suedia, Finlanda, Norvegia.

      Capitalismul in momentul de fata e putin diferit de cel care a existat pana acum in istorie prin aceea ca in plus a aparut sistemul bancar si in momentul de fata democratia. Democratia creeaza oamenilor iluzia ca isi pot alege reprezentantii. In realitate insa, asa cum se poate vedea in America, sansele ca acest lucru sa se intample in mod real si nu doar teoretic sunt practic nule. De ce ? Pentru ca exista putine grade de libertate pe esichierul politic: liberalii adica capitalistii pur sange de o parte si socialistii adica comunistii mild de cealalta parte si ceva pe la centru care se inscriu cam tot in curentul liberal dar cu o dorinta mai mare de a implica oamenii in deciziile administrative si conservatorii care practic sustin valorile traditionale gen familia. Dar in esenta oamenii raman in comportament fie intr-o parte fie in cealalta a spectrului. Cand cad prea intr-o extrema se vorbeste de fascism, extrema dreapta si comunism extrema stanga dar din fericire in conditii relativ normale acest lucru nu prea se intampla. Exceptia o vedem in contextul globalizarii si al crizei economice care a accentuat miscarile de extrema dreapta si extrema stanga. Miscarile de extrema dreapta doresc separatism si izolationism cele de extrema stanga sa ajute populatia aflata in criza asa cume cazul Syriza in Grecia.

      La nivel comportamental oamenii care sunt mai sufletisti se pozitioneaza la stanga spectrului politic iar cei care sunt mai cerebrali la dreapta. Ponderea e aproximativ juma-juma si la o alegere iese dreapta, la alta stanga si tot asa … Afaceristii mari, corporatiile nu sunt nici de dreapta, nici de stanga ei sunt de partea banului si de obicei banul se distribuie in mod egal la cine e la putere in asa fel incat sa fie win/win in ambele cazuri. Legislatia se da conform cu cine a marcat banul si cu asta basta. Toata lumea traieste cu senzatia ca e libertate pentru toata lumea.

    • da nu trebe sa va scuzati domnule vax !
      cine o zis ca toti trebe sa vada diferenta ?
      stati linistit,sinteti majoritari acolo si nimeni nu vrea sa va aduca pe drumul pierzaniei

  22. 1.Cred ca Paul Cernat face o trimitere imprecisa la ,,beneficiile” comunismului, in loc sa faca una precisa le beneficiile capitalismului din Romania, in care ,,statul condamna la moarte 7000 de pensionari cu 350 lei ajutor social” in Ialomita, 400 de mii de femei nu se pot trata de o boala grava din vina sistemului sanitar, iar asa cum arata Valeriu Todirascu, mor anual 60 de mii de bolnavi, datorita disfunctiilor sistemului sanitar, lucruri constatate pe baza de analiza economica si statistica, din vina capitalismului.Din vina capitalismului romanesc, exista un dezastru social si medical, necunoscut in comunismul de trista amintire.Pretutindeni, mor si sufera milioane de oameni, dar asta nu inseamna sa pui la zid sistemul capitalist ca atare, ci guvernele incapabile sa-l faca performant si functional.
    2.Autorul articolului absolutieaza beneficiile capitalismului ignorind invatamintele comunismului, adica anumite anumite cistiguri in principii si reguli obiective, sistemice – care ,,s-au separat de sistem” si nu au nimic de a face cu esenta si ,,regulile” criminale ale sistemului comunist stalinist.
    Pe scurt, a condamna sistemul comunist creat de Stalin, dupa chipul si asemanarea sa, nu poate sa elimine judecata economica ori sociala a beneficiilor unora din principiile sale sau modul de rezolvare a unor cerinte, care preluate critic, pot fi utile astazi.
    2. In naivitatea lor economica, analistii politici nu inteleg ca ceeace numesc ,,comunism” n-a fost un sistem economic nou, ci un ,,capitalism de stat”, confiscat politic de ,,noua clasa” (a lui Milovan Gilas) de politici, care au anulat/interzis toate mecanismele si instrumentele financiare care faceau functionala ,,economia de piata”(denumita capitalita).
    Fiind realmente un capitalism de stat, fara actiuni, fara banci comerciale, burse de marfuri, etc. el a trebuit sa functioneze economic vrind-nevrind, utilizind improvizatii, principii si viziuni noi, fortind uneori lucrurile in directii pozitive, ca educatie si un anumit egalitarism social.
    3.Daca sub raport moral este valabila parabola sacrificiului unui nevinovat, sub raport economic si social, a nu prelua nimic de la un sistem sau altul si a adapta la cerintele de satisfacere a unor nevoi actuale, este o pierdere prosteasca pentru omenire.
    La parabola propusa care conditioneaza paradisul terestru de uciderea unei fapturi nevinovate, se potrivrste doar legea talionului din dreptul sociatatilor primitive, inca existent in anumite tari.Adica sa tai mina hotului, ori sa scoti (chiurgical) ochiul celui care a orbit cu acid o persoana.Daca comunismul lui Stalin a produs ceeace stim, poate ramine interzis sa utilizam ceeace cu tot dezastrul si suferinta victimelor, s-a creat pozitiv pentru lumea care i-a urmat?
    Poate fi realista conceptia ca omenirea nu invata nimic din istorie, ca sa previna repetarea lucrurilor negative, dar sa interzici ca ceeace-i pozitiv in istorie sa fie valorificat in prezent, devine deja o aberatie stiintifica.

    • Tot nu ai inteles ca aici nu se intampla capitalism ci jaful produs de avortonii comunismului (cauta in dictionar definitia avortonului)
      Cred ca propaganda de acest tip si nu cea legionara ar trebui drastic pedepsita de lege caci asta poate fi crezuta de tampitii care citesc ce sriu niste tampiti sau ratati care au ceva cunostinte, pe cand ce spun niste zurlii plecati cu sorcova si uitandu-se spre epoca romantelor graseiate nu prezinta mare pericol desi cei care vor sa reinvie zicerile de tip comunistoid ar vrea sa ne faca sa credem asa ceva.

  23. Paralela cu intrebarea Karamazovilor este o dilema falsa.
    Majoritatea societatilor democratice sunt fondate pe crime (un fel de pacat originar). Democratia britanica a inceput prin razboi civil si decapitarea lui Charles I, cea franceza prin decapitarea lui Lous XVI, a Mariei Antoaneta si sfarsitul tragic al fiului lor, Louis XVII, urmate de teroarea iacobina si omorarea lui Lavoisier.
    Democratia americana s-a facut cu exterminarea amerindienilor (in fapt restragerea expansiunii spre W de catre coroana britanica a fost motivul real al declararii independentei celor 13 colonii) si mentinerea in sclavie a africanilor.
    Probema nu este daca este acceptabil ca un regim nou poate incepe cu o crima (mai toate fac asta) ci daca noul sistem se mentine prin teroare si crime. Si aici unele democratii sunt repetente. Un singur exemplu: batrana si ilustra democratie britanica nu se prea poate lauda cu the potato famine (peste un million de irlandezi morti) sau cu 10 milioane de indieni morti in Bengal famine.

  24. Paralela cu intrebarea Karamazovilor este o dilema falsa.
    Majoritatea societatilor democratice sunt fondate pe crime (un fel de pacat originar). Democratia britanica a inceput prin razboi civil si decapitarea lui Charles I, cea franceza prin decapitarea lui Lous XVI, a Mariei Antoaneta si sfarsitul tragic al fiului lor, Louis XVII, urmate de teroarea iacobina si omorarea lui Lavoisier.
    Democratia americana s-a facut cu exterminarea amerindienilor (in fapt restragerea expansiunii spre W de catre coroana britanica a fost motivul real al declararii independentei celor 13 colonii) si mentinerea in sclavie a africanilor.
    Probema nu este daca este acceptabil ca un regim nou poate incepe cu o crima (mai toate fac asta) ci daca noul sistem se mentine prin teroare si crime. Si aici unele democratii sunt repetente. Un singur exemplu: batrana si ilustra democratie britanica nu se prea poate lauda cu the potato famine (peste un million de irlandezi morti) sau cu 10 milioane de indieni morti in Bengal famine.

    • Trebuia sa ne spui ca si crestinismul are la origini o crima.
      Apoi, ai uitat de jertfirea Anei de catre Manole, uciderea ciobanului din balada Miorita.
      Din aceasta dilema nu putem iesi.
      Nici cu cinism!

  25. @iosiP

    Traducerea e buna, exact aia e … dar sensul este cel de a controla … nu din cinism ci pentru a minimiza numarul victimelor. Parerea mea ca la asta s-a gandit Marx …

    O sa povestesc o parabola. Imparatul Chinei il aprecia mult pe Lao Tzu si tare ar fi vrut sa-l aduca la curtea lui. Asa ca il roaga sa-l ajute in judecarea diverselor cauze. Lao Tzu accepta si primul caz pe care il are e un furt. Nobilul si hotul sunt adusi in fata lui Lao Tzu care, stupoare, ii baga pe amandoi la zdup. Imparatul ramane perplex. Ce fel de judecata e asta il intreaba ? Lao Tzu ii explica ca ambii trebuie sa fie la zdup primul pentru ca a acumulat prea mult si a creat astfel conditiile nefavorabile pentru alti oameni care in felul asta nu au din ce trai si al doilea pentru furt. Imparatul nu e de acord cu judecata si Lao Tzu pleaca de la curte.

    • @Vlad,

      Sa spunem doar ca eu, spre deosebire de dumneavoastra, nu imi asum raspunderea interpretarii unor texte clare – motiv pentru care citesc inclusiv VT ad literam si nu prea ma impiedic de exegetii Bibliei care incearca sa arate exact ce-a vrut sa spuna Dumnezeu.

      Dar deh, ca sa citez un prieten: de-aia unii scriu romane iar eu scriu doar programe ;)

  26. @DanielS 13:26
    Vorbind despre competitie, se stie ca una dintre teoriile pe care le folosesc comuniştii este darwinismul social; aplică teoria competiţiei darwiniste dintre specii în sfera relaţiilor şi istoriei umane, susţinând că lupta de clasă este singura forţă care determină dezvoltarea societăţii.

    Mai vedem cum problemele non-politice sunt rezolvate cu mijloace politice, cum sunt în mod intenţionat politizate, pentru ca Partidul să poată folosi campanii politice ca intrumente de propagandă, pentru a incita ura oamenilor.
    Orice problemă socială obişnuită este umflată până ajunge o „competiţie cu Partidul în scopul atragerii maselor”, „provocarea distrugerii Partidului şi ţării” (adica „partidul este tara”; cum spunea si Dragnea recent “Fără PSD nu se poate face nimic în România deoarece este partidul care a determinat dezvoltarea economică a acestei țări”), “rebeliune” şi „forţe inamice”, sau “legionare” (Iliescu: „Avem de-a face cu o incercare de rebeliune de tip legionar”).

    • Competitia nu trebuie si nici nu poate fi eliminata din societate. Competitia sexuala de exemplu, tine de cele mai adanci radacini ale speciei noastre. Din multitudinea de competitii, cea a ideilor e absolut fundamentala. Noi oamenii suntem doar purtatorii vremelnici ai unor idei care exista independent de noi. Ideile, toate ideile, toata infinitatea exista dintotdeauna si nu dispare niciodata. Nici o idee nu a apartinut vreodata cuiva in exclusivitate. Iar ideile exista in competitie unele cu altele. Deci, ca orice alta civilizatie, este exclus ca noi oamenii, sa traim independent de competitia ideilor.

      Asa cum am mai scris. Dragostea, iubirea, prietenia, armonia si toate sentimentele pozitive exista pentru ca au castigat partial competitia cu cele negative.

  27. @iosiP

    Eu vi-l recomand pe Marcus Aurelius … e o lectura interesanta. In comert cartea a aparut la libraria Humanitas si se numeste „Ganduri despre sine insusi”.

  28. Dintre capitalism si comunism doar comunismul este moral (imoral zic dusmanii lui) deoarece capitalismul este amoral adica bestial. Nu poti cere bestiilor morala.

  29. @victor L (08/08/2015 la 23:58)

    Multumesc de atentionare. Nu stiu de unde ati tras concluzia ca mi-am schimbat numele (de fapt nickname) si chiar daca ar fi asa, de ce „NU e deloc frumos sa-ti schimbi numele” ……….adica dupa ce „reguli”.

    Rog administratorul blogului sa clarifice daca exista vreo regula cu privire la nickname, pentru ca si alti „contributori” (chiar si ocazionali) sa nu mai fie apostrofati.

    Multumesc.

    • @ Victor K,
      – treci prea usor peste „atentionare”.
      – deductie simpla, desi poate gresita: eu am un raspuns pentru @ Cinicul, iar tu mi-ai adresat o intrebare nelalocul ei.
      Atit.

  30. victor L (10/08/2015 la 11:01)

    Sa traiti, am inteles ! Unii romani, oriunde s-ar afla si orice ai face, zice sau comenta, o intorc in asa fel (schimba subiectul, raspund la intrebari nepuse etc.) si interpreteaza in asa fel incat intotdeuna sa aiba dreptate. Asta-i parerea mea si nu e necesar sa fiti de acord cu mine.

    Numai bine !,

  31. E destul de simplu daca deschidem dictionarul… ca la scoala. Comunism = Sistem social, politic și economic constituit pe principiul abolirii proprietății private și al instaurării proprietății colective asupra mijloacelor de producție și de schimb.

    Capitalism = Sistem social-economic și politic-ideologic bazat pe proprietatea privată, piața liberă și libertatea de acțiune.

    N-am sa pricep de ce Rusia Sovietica e considerata un stat comunist. In conditiile astea ar trebui sa consideram Germania Nazista, Italia-Spania-Portugalia Fasciste, Croatia Ustasa, Romania Legionara drept state crestine si „dreapta” (ce dracu or mai insemna asta in Mileniul 3) ar fi obligata sa huleasca crestinismul la toate colturile de strada. Ori asta nu se intampla.
    Comunismul inteles de socialisti e pur si simplu un deziderat economico-social. Comunsimul inteles de dreapta reprezinta toate abuzurile produse de state auto-intitulate comuniste. Comunist a fost si Trotski… dar a fost alungat in acelasi mod in care porcul Napoleon il alunga pe Snowball in Ferma Animalelor.
    Ipocrizia „dreptei” e rizibila in cazurile astea. Vorbesc despre libertate dar in acelasi timp sunt impotriva drepturilor pt minoritati si incearca sa isi impuna modelul lor asupra tuturor ca unicul si singurul valabil. Dreapta a devenit o secta care nu vede mantuirea posibila decat prin metode proprii.
    Daca eu sunt pentru sistem educational si medical de stat sunt comunist-satanist? Eu sunt de stanga pentru ca consider ca nu toti oamenii se nasc egali, dar au dreptul sa beneficieze de lucruri pe care nu si le-ar putea permite. Oi fi un degenerat ca gandesc asa. Dar prefer sa mi se impoziteze mie salariul si sa stiu ca si ultimul copil poate fi dus la dentist cand are o carie fara ca ai lui sa isi faca griji ca nu vor avea ce manca 3 saptamani dupa vizita. (A se vedea sistemul de drepata din SUA comparat cu cel „socialist” din Europa asta retrograda in care traim aparent)
    Asta e problema cu sectanii de stanga sau de dreapta. Nu vad dincolo de cercul lor. Se ciondranesc aratandu-si uni altora extremele. Patetic.
    P.S. Dreapta ar trebui sa isi revizuiasca un pic discursul ca incepe sa semene tot mai mult cu Rusia lui Putin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Vancu
Radu Vancu
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, prozator, eseist și traducător. Profesor dr. habil. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Redactor-șef al revistei "Transilvania". Fost președinte al PEN România (2019-2023). Redactor al revistei „Poesis internațional”. Membru al Grupului pentru Dialog Social. A publicat peste 20 de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound ("Opera poetică", volumele I și II, Humanitas; ediție îngrijită de H.-R. Patapievici), din William Butler Yeats (tot pentru editura Humanitas) și din John Berryman ("Cântece vis", Casa de editură Max Blecher, 2013). A editat, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Marius Chivu și Claudiu Komartin, antologii literare pe diverse teme. A îngrijit ediții din opera lui Alexandru Macedonski, Emil Brumaru și Alexandru Mușina. Ultima carte publicată este "Kaddish" (Casa de editură Max Blecher, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro