Primul decret al dlui Iohannis pe acest an, promulgând legea cu numărul unu. Lamentabil debut. Dar previzibil, conform zicalei vechi că dacă dai cuiva un deget îți ia toată mâna. Mai ales dacă posesorul mâinii respective doarme pe el, și pe prerogativele sale prezidențiale.
Vă plictisesc puțin cu detalii tehnice. E vorba de un proiect de modificare a legii dialogului social, inițiat în 2013 de parlamentari PNL și PSD. Proiectul e adoptat și trimis la promulgare prin mai 2015. Între altele, forma adoptată are următoarea prevedere:
La cererea organizaţiilor sindicale şi cu acordul membrilor acestora, angajatorii vor reţine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată.
Președintele Iohannis refuză promulgarea și trimite proiectul înapoi; consilierii prezidențiali scriu că salariul e asimilabil unui bun și e protejat ca atare de dreptul constituțional la proprietate privată, prin urmare președintele cere parlamentului să reanalizeze prevederea pentru asigurarea, citez, ”dreptului salariatului de a-și manifesta voința în mod direct și expres cu privire la veniturile sale salariale”. Legea ajunge din nou la prima cameră sesizată (Senatul) care respinge cererea de reexaminare. Ajunge apoi la Cameră; acolo comisia de resort propune modificarea textului inițial, ”acordul membrilor” devine acordul scris al fiecărui membru de sindicat. Doar că raportul comisiei nu trece la vot, cererea președintelui este considerată respinsă, pe 30 decembrie îi este trimis înapoi proiectul cu prevederea respectivă neschimbată.
Iar șeful statului o promulgă.
Am scris că membrii parlamentului actual își bat joc de președinte, am exagerat: o mână bună de ajutor le dă dl Iohannis însuși. E foarte posibil ca parlamentarii, inițiatorii și votanții legii, să fi fost surprinși în acest caz de lipsa de reacție prezidențială. Sunt proprii lui consilieri, mai rău, este propria lui semnătură pe documentul formal care spune că forma inițială a legii pune probleme de constituționalitate. Fix același text de lege îi este trimis înapoi, iar președintele – dacă dl Iohannis și-a uitat cumva – poate fără probleme ataca la Curtea Constituțională proiectele, înainte să le transforme formal în legi. Însă, în mod inexplicabil, nu face asta NICI în acest caz.
Ca paranteză suplimentară, e foarte posibil ca nici forma amendată conform cererii de reexaminare să nu fi fost constituțională. În 2014 Curtea Constituțională a suspendat articole legale privind predarea religiei în școli, cele care prevedeau că elevii sunt înscriși automat la ore de Religie, dar pot opta expres să nu le frecventeze. Judecătorii au decis că, în condițiile în care constituția prevede libertatea de conștiință, citez, ”manifestarea liberă a opţiunilor implică în mod necesar iniţiativa proprie a persoanei în sensul frecventării disciplinei Religie, iar nu consimţirea tacită sau refuzul expres.” Nu văd de ce libertatea de a dispune de bunurile proprii, implicată de dreptul la proprietate, n-ar fi subiectul aceluiași raționament. Acceptul salariatului privind virarea banilor nu este îndeajuns, chiar dacă este expres, individual și în scris; este necesară inițiativa lui în direcția asta, fără niciun fel de constrângere din partea sindicatului sau a altcuiva. Dar asta e o paranteză; repet, forma promulgată este cea inițială, în care scrie vag doar de un ”acord al membrilor de sindicat”, nu de vreun consimțământ individual, expres și în scris.
Și nu e singurul temei de neconstituționalitate, mai este unul care ține de formă, nu de fond. E unul de care am mai scris, tot degeaba. Dacă verificați forma depusă de inițiatori, precum și expunerea lor de motive, n-o să găsiți nicio referință la cotizații sindicale, virate într-un fel sau altul. Proiectul de modificare viza cu totul altceva. Nici Senatul n-a dezbătut o astfel de prevedere, verificați fișa, forma promulgată acolo nu conține așa ceva. Găsim amendamentul acesta depus la Cameră, la comisia de resort, cu o motivație ridicolă (ceva de genul ”am pus asta în alt proiect, dar ni s-a respins” ! Chiar așa!) Dar motivațiile pot fi oricât de fanteziste, nu e problemă, formal vorbind. În schimb, adoptarea unei prevederi legale doar la camera decizională încalcă Constituția. Există un principiu al bicameralismului, susținut de prevederile legii fundamentale și de o jurisprudență solidă a Curții Constituționale. Nu văd cum ar fi putut să treacă proiectul de judecători, dacă ar fi fost sesizați (și) pe acest temei. Doar că nu s-a găsit nimeni. Și asta e grav, pentru că încep să cred că nu e o coincidență ci un modus operandi în actualul parlament : confiscarea unor proiecte de lege la camera decizională, pentru a introduce prevederi legale cât mai rapid și fără dezbatere și opoziție publică. Și neconstituțional, dar aici doar instituțiile pot să se opună, or acestea dorm, în cap cu președintele statului nostru.
Deja se adună. Creșterea salariilor bugetarilor, făcută după același tipic, a fost promulgată fără vreo reacție. Bun, era un proiect popular, va fi fost un interes politic. ”Pensiile speciale” ale parlamentarilor, promulgate și ele, chit că numai populare nu sunt. Acolo a venit o reacție pe surse: ni s-a transmis neoficial că președintele n-are motive să considere proiectul neconstituțional. Bun, sunt curios atunci, nici de data asta n-au văzut vreun temei? Nici măcar în cererea de reexaminare, semnată de el însuși, cu câteva luni înainte? Oricum, temei a avut ulterior guvernul, în ce privește proiectul ”pensiilor speciale” privind aleșii locali, unul dintre ele fiind fix că reprezintă un privilegiu. Și pe acest proiect Cotroceniul îl ignorase. Curtea Constituțională va dezbate azi sesizarea; dacă cumva o va admite, pe temeiul respectiv, o să avem, în fine, o reacție din partea președintelui? O schimbare de plan? Sau măcar o explicație la apatia asta? Câte palme de acest gen poate încasa?
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Păi tocmai a mai încasat o palmă de acest gen:
Administraţia prezidenţială a dat un comunicat: CSAT a verificat şi nu există agenţi ai serviciilor de informaţii printre magistraţi.
Dar Dan Mihalache, şeful cancelariei prezidenţiale, a declarat că el are dubii în privinţa acestui fapt.
Cine o fi şeful şi cine subordonatul în relaţia Johannis – Mihalache?
La formularea din titlu as adauga: „si de alegatori”.
” Augustin Zegrean, despre pensiile speciale pentru alesii locali. Orice bani in plus sunt un privilegiu. Daca legea intra in vigoare vor beneficia si fostii secretari de partid”.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20739488-augustin-zegrean-despre-pensiile-speciale-pentru-alesii-locali-orice-bani-plus-sunt-privilegiu-daca-legea-intra-vigoare-vor-beneficia-fostii-secretari-partid.htm
Dle Damian,
Ma intreb demult daca Romania este sau nu o tara guvernabila.
Si meditand la acesta intrebare pe care de fapt ne-o punem foarte multi, am ajuns la concluzia ca este guvernabila avand institutiile necesare si pe plan intern si in conclavul international din care face parte, dar ca este execrabil guvernata.
Fara a discuta perioada comunista in care practic am iesit din istoria reala, fiind aruncati intr-o istorie de mucava, falsa si artificiala, care, ne-a marcat profund si a sporit exponential toate defectele noastre ca natie, aceasta execrabila guvernare s-a desfasurat in ultimii 25 ani cu variatii minore fata de acest nivel execrabil, adica de la prost si foarte prost la criminal(vezi mineriadele ,jaful avutiei nationale etc).
Constatand acestea, azi imi pun o alta intrebare ceva mai importanta in planul practic al al actiunii posibile sau necesare si anume:
Este oare Romania o tara, un stat, un sistem socio-economic doar de carpit, de peticit de vopsit de reparat sau doar de refacut
Vazand ce se intampla si dupa evenimentele ce au urmat tragediei „Colectiv”, cand prima oara generatia pana in 40 ani a demolat un guvern iresponsabil, si vazand azi cum cei care cred ca au revenit la putere pe acest val al strazi respectiv PNL care are impertinenta adica o obraznicie infatuata a unor incompetenti si incapabili excroci(PSD si UNPR sunt la patrat mai ticalosi) acoperiti cu o platosa de crasa nesimtire solicita trecerea unur sarcini clare ale aNI in seama institutiei strict politice , a prefectului cred ca singura solutie este reconstructia , ca sarcina indeplinirii acesteia, sarcina care se va desfasura pe mai mult de zece ani revine si din acest motiv al orizontului temporal, generatiei de pana la 40-45 ani care trebuie sa dea cu maturoiul si total de-a berbeleacul cu cei care nu pot iesi din desertul postcomunist, dar total, indiferent de toate pierderile colaterale ce vor exista (adica in acest total ma includ si pe mine) adica sa-i excluda de la decizia politica si de la orice activitate care nu este doar simpla actiune profesionista de specialitate(medicala, tehnica, invatamant sau functionareasca) in aplicarea deciziilor politice si a dispozitiilor date in indeplinirea unor obiective strategice stabilite de decidenti.
Cum se poate face asta? Este greu, dar se poate, insa nu este aici si acum locul de a dezvolta o asemenea directie strategica.
PS.Imi aduc aminte de niste versuri frumoase ale unui poet care daca mai traia, ieri ar fi implinit o varsta si anume:
„de reparat se mai repara
cate ceva, pe undeva
fiindca pluteste peste tara,
pasare albastra inima”
Posibil sa nu mai putem sa ne bazam pe asta, asa cum nu mai trebuie sa ne lasam condusi doar de noroc, ci sa purcedem la implinirea lui „a face” fara de care „a fi” incepe sa-si piarda sensul.
Fiindca azi sunt la citate:
„Si chiar de nu voi fi un far ci o candela, ajunge.Si chiar de nu voi fi nici candela tot ajunge, fiindca m-am straduit sa aprind lumina” – Nicolae Titulescu
Asta sa incerce sa o inteleaga toti „caldiceii” natiei noastre despre care este vorba si in Apocalipsa:
„Iată ce zice Cel care este Amin, Martorul credincios şi adevărat, începutul creaţiei lui Dumnezeu: »Ştiu faptele tale, că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, te voi vărsa din gura Mea „
Eu cred ca Romania este o tara abandonata si praduita de tot felul de lichele.
Ion: Romania este o tara execrabil guvernata fiindca nu (prea) este guvernabila.
Romania e ca un automobil care are joc la directie, placutele de frana praf, motorul uzat, cutia de viteze cu sincroanele mancate, si condusa de un sofer care in fiecare zi fura o parte din marfa transporatata. Fiindca soferul fura nu sunt bani de reparatii tehnice, iar fiindca masina nu e buna din punct de vedere tehnic nu se va gasi nici vreun sofer cu adevarat profesionist care s-o conduca.
Cam asa stau lucrurile.
Si vrei sa repari masina carpacind-o sau schimbam toate piesele inclusiv caroseria si rotile? :)
Perfect adevărat. Trist și dezamăgitor. Pe domnul Președinte nu-l preocupă (din păcate, pentru noi) probleme „mărunte”, cum ar fi constituționalitatea legilor pe care le promulgă cu ochii închiși. Are aspirații, priorități mult mai… înalte. Cum ar fi, de exemplu, solicitarea revizuirii deciziei de anulare a contractului pentru imobilul cumpărat (recte, luat cu japca!) în centrul Sibiului. „Garantul Constituției” contestă, carevasăzică, o decizie „definitivă și irevocabilă” a Curții de Apel Brașov! Și mai cere (nota bene!) strămutarea procesului privind anularea sentinței, pe motiv că presiunile mass-media ar fi afectat imparțialitatea judecătorilor de la Brașov…
Despre apetitul familiei prezidențiale pentru lux și vacanțe exotice, nici nu are rost să mai amintim.
Mai bine ai urmări sa ajungi și tu la apetența președintelui pentru lux și vacante exotice, în loc sa iți dorești sa coboare el la nivelul tău. Fiecare om vrea la mai bine.
apetitul pentr un trai mai bun nu i nimic rau, dimpotriva
insa, e nevoie de o demarcatie neechivoca intre individul care si face traiul confortabil prin inteligenta, priceperea si harnicia lui, si un simplu functionar al statului
cu alte cuvinte slujbasul (demnitarul) este n solda cetateanului si nu invers
cum e normal ? si cine i indriduit primul la „lux” ? stapinul livezii sau paznicul platit sa aibe grija de livada ?
Presupun că n-ați citit comentariul meu, la care v-ați grăbit să răspundeți. Iar dacă l-ați citit, n-ați înțeles nimic din el. Poate vă ajută link-ul de mai jos:
http://www.riseproject.ro/articol/mostenirea-din-spatele-averii-imobiliare-a-lui-klaus-iohannis/
Klaus poate fi acuzat si de ceva asemanator cu sperjurul, caci declarase in fata natiunii ca a obtinut cele 6 case din meditatii :P
Ulterior am aflat ca „meditatiile’ pentru unele case erau acte false :P
De incompatibilitate l-a spalat ICCJ.
In Romania este consacrata regula comentariilor „dupa ureche” si am constatat ca ,in mod frecvent nu se respecta preventiv tocmai art 11 din constitutie ,prin care statul roman se OBLIGA sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte , ,ratificate de parlament si care ,potrivit legii , fac parte din dreptul intern.
Pe pricipiul ca „merge si asa” si nu a „lucrului bine facut” exista atar de multe legi discriminatorii , care nu respecta drepturile fundamentale ale omului stipulate in normele internationele , atat de multe procese castigate de cetateni la CEDO pe care nu statul ,ci noi le platim din greu ! S-ar impune mai multa buna credinta din partea tuturor celor care reprezinta o „putere” in stat ,in primul rand in interesul demnitatii lor ,daca de cetateni nu le pasa .Istoria si adevarul sunt necrutatoare !