Efectul Antena3 asupra scenei politice

Notificarea ANAF pentru evacuarea sediilor Antena1 și Antena3, confiscate și trecute în proprietatea statului printr-o decizie judecătorească, a produs un adevărat cutremur pe scena politică românească.

Războiul purtat de cele două părți implicate în această poveste a fost transferat din teritoriul disputelor avocățești în planul imaginii, prin campania de victimizare desfășurată de trustul Intact în numele apărării libertății de expresie.

Circul mediatico-propagandistic pus în scenă de oamenii lui Voiculescu și efectele produse în plan politic au fost asemănate pe bună dreptate cu tentativa de anihilarea a instituțiilor statului din vara anului 2012.

Cei mai importanți lideri politici s-au implicat în mod direct și părtinitor în acest scandal, alimentând campania de manipulare și victimizare a trustului Intact. Impactul podus de loviturile aplicate de Antena3 instituțiilor statului, în tandem cu președintele Senatului și președintele României, are potențialul de a modifica în mod substanțial tabloul politic existent până în acest moment.

Declinul lui Iohannis. Sprijinul acordat trustului de presă patronat de Dan Voiculescu, în defavoarea unei instituții a statului, și poziția tranșantă în ceea ce privește aplicarea unei sentințe judecătorești, catalogată drept un ”banal motiv administrativ” marchează declinul președintelui în rândul principalilor săi susținători.

Perioada de grație acordată lui Iohannis de electoratul care a contribuit în mod decisiv la alegerea acestuia în funcția de președinte al României a luat sfârșit. Prezența lui Victor Ponta în fruntea guvernului a acționat pentru Iohannis ca un scut de protecție în fața criticilor.

Opinia publică a închis ochii la lipsa de implicare a președintelui în momentele de criză, s-a ținut de nas atunci când a negociat cu Gabriel Oprea trecerea Strategiei de Apărare și numirea șefilor SIE și SRI, a lăsat netaxate deplasările externe cu iz de vacanță sau concediile prelungite și a preferat să ignore apetența lui Iohannis pentru lux și confort.

Concomitent cu episodul Antena3 și poziționarea lui Iohannis împotriva legii și a celor care o aplică, toleranța electoratului față de gafele prezidențiale a luat sfârșit. Între Facebook și Iohannis s-a produs o ruptură iremediabilă. Liniștea și consensul au început să fie disprețuite, iar modelul unui președinte aflat în conflict cu forțele care își propun distrugerea statului și îngenuncherea instituțiilor este reevaluat de opinia publică.

Evenimentele de la Colectiv l-au poziționat pe Klaus Iohannis drept principalul susținător al reformei clasei politice. Intervenția anticonstituțională împotriva unei instituții a statului este primul pas care îl transformă pe Iohannis în cel mai mare inamic al reformei.

Salvarea lui Cioloș. Premierul este unul din personajele care poate specula beneficiile de imagine rezultate din compromiterea președintelui și a actorilor politici care s-au plasat în tabăra celor împotriva statului de drept.

Coalizarea tuturor forțelor politice reprezentate în Senat împotriva lui Cioloș și amenințările lui Liviu Dragnea cu moțiunea de cenzură, dacă Antenele vor fi evacuate din sediile pe care le ocupă, reconsolidează statutul lui Cioloș de premier tehnocrat. De asemenea, îl decuplează de imaginea unui personaj apropiat de PSD, percepție imprimată publicului ca urmare a refuzului guvernului de a emite OUG pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Declarațiile stupefiante ale președintelui îl transformă pe Dacian Cioloș în singurul personaj politic care apără justiția. Ascendentul pe care Iohannis îl avea asupra premierului se reduce semnificativ, iar un potențial conflict între cele două forțe politice ar avea un singur câștigător: Cioloș.

Compromis din punct de vedere al imaginii, Iohannis nu mai poate poza în apărătorului statului de drept. De asemenea, cartea reformatorului jucată cu destulă stângăcie de președinte până în acest moment este un alt atu pe care acesta îl pierde.

O mare parte a electoratului care s-a delimitat de Iohannis se va îndrepta spre personajele care se vor angaja ferm în susținerea statului de drept. Cioloș are în acest moment cele mai mari șanse să capteze acest electorat, fiind un personaj cu credibilitate atât în plan intern, dar mai ales în plan extern.

Dependența partidelor. Campania de victimizare a Antenei3 a fost susținută în Parlament de principalele partide politice, acesta coalizându-se în spatele trustului lui Dan Voiculescu. Dependența manifestată de actualele forțe politice de electoratul specific televiziunilor este un indicator relevant pentru capacitatea acestora de a se reforma cu adevărat.

Antena3 continuă să fie postul de televiziune cu cele mai bune audiențe, însă cea mai mare parte a publicului este formată din pensionari și din persoane cu o educație precară, fiind un public foarte ușor de manipulat.

Incapacitatea PNL și PSD de a se adapta din punct de vedere al discursului și a ofertei politice publicului activ, educat, consumator preponderent de social media, a generat o adevărată cursă a liderilor celor două partide pentru a se pune la dispoziția postului patronat de Voiculescu.

Liberalii sunt cei care înregistrează pierderi electorale substanțiale, turneul efectuat în SUA de co-președintele Alina Gorghiu alături de Mihai Gâdea, votul din Senat în favoarea chemării lui Cioloș la ordine, dar mai ales declarațiile explicite ale președintelui Iohannis împotriva aplicării unei hotărâri judecătorești paralizează partidul din punct de vedere electoral chiar în pragul alegerilor.

On-line vs offline. Războiul psihologic va fi unul extrem de important în cele două bătălii electorale de anul acesta. Factorul emoțional va juca și de data aceasta din nou un rol decisiv în determinarea câștigătorilor.

Dezamăgirea produsă de Klaus Iohannis prin aruncarea la coș, printr-o simplă declarație, a supremației unei hotărâri judecătorești alimentează și amplifică frustrarea în rândul unei părți importante a societății.

Interesul pentru partidele noi va crește, însă lipsa mecanismelor prin care aceste formațiuni să acceadă la putere, cum ar fi de exemplu alegerile locale în două tururi de scrutin, precum și absența unui lider puternic care să coalizeze în jurul său toate aceste proiecte politice noi sunt factori care încurajează absenteismul în rândul electoratului de tip on-line.

PNL și PSD vor acapara scena politică prin capacitatea de a mobiliza la vot segmentul de electorat offline, prin intermediul rețelelor de partid și a dependenței de mass-media tradițională. Se consolidează două Partide Stat, incapabile să înțeleagă necesitatea propriei reforme și pentru care demnitățile publice sunt percepute încă drept locuri de refugiu în fața Justiției.

România este condamnată să fie condusă din nou pentru următorii patru ani de electoratul anti-reformator, irosind o nouă șansă pentru a ajunge la destinația finală: un stat modern cu instituții puternice, cu cetățeni mai educați și cu o democrație consolidată.

O problemă cu adevărat importantă o vor întâmpina figurile noi, tinere, prezente în oferta PNL și PSD pentru viitoarele alegeri. Acestea se vor confrunta cu dificultăți în prezentarea mesajului, fiind incompatibile cu publicul tradițional al celor două partide. Persoanele tinere, care speră să debuteze în acest an pe scena politică, vor sfârși prin a se compromite definitv girând prin prezența lor listele unor partide nereformate.