joi, iunie 27, 2024

Țurțuri și iepurași

E duminica Floriilor cu soare și multă lumină. La periferia orașului, vânzătorii ambulanți de flori și ramuri de sălcii s-au trezit devreme și s-au îmbulzit în jurul bisericilor. Între blocurile cenușii au înflorit zarzării, caișii, cireșii, narcisele și lalelele. Năvala verdelui crud sfidează gri-ul cartierelor mărginașe. Negustorii de pește sunt asaltați deopotrivă de cei care au postit, dar și de cei care doar vor să păstreze obiceiul. Căci în duminica Floriilor e dezlegare la pește. Din bucătării răzbat damfuri de borș, saramură și plachie.

În centru atmosfera e mai rafinată, întâlnești oameni eleganți plimbându-se, mulți ținând în mâini ramuri de salcie sau chiar de palmier. Grupuri de turiști se fotografiază cu micuța biserică Stavropoleos, care, în lumina soarelui matinal, seamănă și ea cu o floare din alte vremuri.

Pretutindeni, și la periferie și în centru, plutește în aer o bucurie reținută, un fior al așteptării care, ca în fiecare an, leagă primăvara de marea sărbătoare a Învierii.

Animată de astfel de gânduri descopăr pe Calea Victoriei, atârnând printre țurțurii rămași de la Crăciun, flori și iepuri de plastic colorați țipător. În lumina puternică a soarelui peisajul e meschin și ridicol. Pare o glumă proastă. Țurțuri cu iepuri de plastic. În ce minte s-a putut naște o asemenea idee? Iluminatul stradal înaintea Crăciunului are noimă, căci serile lungi și întunecoase de iarnă dobândesc astfel un farmec și o căldură aparte. Dar acum amurgul se lasă mai târziu, serile de primăvară sunt luminate de stele și lună, iar nopțile sunt înmiresmate de parfumul florilor (în centru, în parcarea unei benzinării, am văzut deja înflorit liliacul). Ce atmosferă pot crea luminițele unor țurțuri refolosiți? Senzația de greață e intensificată de Piața Constituției: ouă uriașe, găini gigantice, înhămate la care alegorice mânate de iepuri supradimensionați, animatori cu măști de iepurași obosiți, încercând să-i distreze pe copiii rătăciți în zonă. Un decor de coșmar, Alice în țara nebunilor!

Nici măcar kitsch nu poate fi numit, kitsch-ul îți mai amintește de arta, aici e doar un acces de grandomanie, un fel de-a te pune de-a curmezișul peste tot ce e firesc, de ați face pofta și de a-i sfida pe toți. S-a spus și s-a tot spus că nu sunt binevenite aceste zorzoane de Paști, că Bucureștiul are prea multe probleme deja cronicizate care trebuie urgent rezolvate, că banii trebuie folosiți pentru rezolvarea unor probleme devenite vitale. De curând am asistat la un protest al locuitorilor din Prelungirea Ghencea care trăiesc într-un oraș de lumea a treia. Zilnic, a circula prin București e un adevărat coșmar. Drumul Taberei, Berceni, Piața Sudului, Militari, centura Bucureștiului… doar câteva repere pe harta ororii cotidiene într-o capitală numită europeană. Transportul în comun, pistele de biciclete, gunoaiele care se revarsă la periferie și nu numai. Ca să nu mai vorbim despre clădiri de patrimoniu spoite, ruinate, gata să cadă la primul cutremur. Și cu toate acestea, primăria, sau, mai bine zis, primărița, a decis că e nevoie de luminițe și iepurași de plastic pe marile bulevarde. Doar ea stabilește oportunitățile, nu-i așa?

Și, culmea, cea care se simte vexată e tot doamna Firea! Supărată că lumea râde de iepurașii ei, dă vina pe invidia de partid și ne explică doct cum stau lucrurile: „Conform viziunii scenografice, decorul aduce în atenţia publicului valorile estetice naţionale autentice, prin reinterpretarea motivelor tradiţionale, dar şi prin elemente supradimensionate şi personaje de poveste, spre încântarea copiilor.“

Poate nu știați, dar iepurașul este un autentic simbol național! A ieșit țopăind chiar din negura vremurilor, direct din sânul tradițiilor noastre milenare! Una dintre posibilele reinterpretări moderne ar fi combinația cu țurțurii lucitori! Da! Iar găina înhămată la car întruchipează și ea una dintre valorile estetice tradiționale, sau vreo eroină din basme care îi încântă pe copii. La o adică îi poate feri și de balena albastră! De acum au dimensiuni similare.

Cum să nu fie supărată doamna primar? Nu știm să apreciem o creație adevărată (ne avertizează că un scenograf celebru a gândit ansamblul din Piața Constituției), suntem doar invidioși și răutăcioși! Asta e!

Ceea ce înțelegem însă foarte bine și, de altfel, se vede cu ochiul liber este faptul că ambițiile doamnei sunt mari, mari de tot. Țintește sus și orice face este un pas într-o strategie. Chiar dacă uneori uită să-și ascundă lavaliera sub rever atunci când este „surprinsă în mijlocul unei ședințe“ de câțiva onești reporteri de investigație. Dar cine mai e atent la asemenea detalii? Doamna Firea muncește pe brânci pentru acest oraș și merită mai mult! Mult mai mult! Ce te faci însă cu cârcotașii care vor s-o oprească din acest urcuș? Tocmai acum când s-a cățărat pe spinarea iepurașilor uriași și sărind de acolo pe aripile găinii gigantice vrea să aterizeze direct la Palatul Cotroceni. Acolo se va ocupa de amenajarea interioarelor învechite. Cu gustul ei desăvârșit ne va uimi pe toți!

Uneori mă întreb cum de mai răbdăm, cum putem înghiți la nesfârșit atâta sfidare? Ne plângem, facem haz de necaz, dar doamna Firea își continuă nestingherită opera. Ne șoptește printre dinți: îmi fac pofta cum vreau, Bucureștiul e sufrageria mea și îl aranjez cum îmi place. Iar cui nu-i convine să se mute… la Sibiu.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Greata nu-si are locul. Pina una alta, ca jurnalist, ar trebui sa cereti o copie a contractului cu firma care a decorat: licitatie? preturi supraevaluate? E primar si are majoritate, asa ca face ce „vrea” muschii ei. Firme, panselute, iepurasi, cu complicitatea „opozitiei” si a celor care n-au iesit la vot. Mai vorbim peste patru ani, daca mai ramine cineva cu capul pe umeri in Romania.

  2. Ei, dar cum putem uita gaina babei di Punguta cu doi bani care facea doua oua pe zi, normale ca dimensiuni cei drept, dar legatura cu ouale de pasti e evidenta!

    Ca sa nu mai zic de celebrul iepure schiop, calarit de Statu-Palma-Barba Cot!

    Nu stiu daca in articol se evoca Scorpia sau Ghionoaia, dar fiecare e liber sa interpreteze.

    Si am incalecat pe-o sea.

    PS Un iepuras l-a dus pe Fat Frumos in Valea Plangerii, deci atentie mare!

  3. Am ramas surprins ca pri-marita sclipicilor nu s-a fotografiat calare pe gaina gigant sau pe oul supradimensionat precum ego-ul dumneaei, ca sa se stie cine a fost intai si-ntai.

  4. Bucureștenii au cîștigat 2017 admirația și suportul partenerilor din UE27. Bucureștenii au motive să se bucure de miracolul naturii în această primăvară promițătoare. Ei sunt oameni liberi și stăpîni pe soarta lor. Sărbătorile de paște nu sunt proprietatea vreunei administrații municipale (Proprietarul de poduri, Mircea Dinescu 1976 / traduceri în germană – la-m văzut /întîlnit la Bonn ca. 1992-

    Gedichte (1982)
    Exil im Pfefferkorn (1989)
    Ein Maulkorb fürs Gras (1990)

    Lyrik, Revolution und das neue Europa. Ansprachen und Texte anläßlich der Verleihung der Akademischen Ehrenbürgerwürde der Universität Augsburg. (1991)

    Mircea Dinescu, Dichter und Bürgerrechtler: Neue Gedichte, Dokumente, Analysen (2. Aufl. 1994)

    Ich bin der Besitzer der Brücken… Gedichte 1997 – proprietarul de poduri).

    Cred ca sunt Bucureșteni mai renuimiți în lume decît doamna prezentată aici pe înțelesul tuturor.

    … „…, decorul aduce în atenţia publicului valorile estetice naţionale autentice, prin reinterpretarea motivelor tradiţionale… „….

    Sunt lucruri importante de rezolvat în București & România 2017. Mult mai importante decît decorurile și jocurile politice meschine dîmbovițene, în sectoarele municipiului, guvern, senat și în parlament.

    …. „…doamna Firea își continuă nestingherită opera. Ne șoptește printre dinți: îmi fac pofta cum vreau, Bucureștiul e sufrageria mea și îl aranjez cum îmi place. Iar cui nu-i convine să se mute… la Sibiu.
    … „….

    Bucureștiul e în atenția/ privirea vecinilor, al partenerilor din UE27. Simpatia e de partea celor mulți de pe stradă 2017.

    La Deutschlandfunk doamna Anette Müller a prezentat azi un interviu din Piața Victoriei cu demonstranții care vin zi de zi. Constantin Paraschiv vine de la început și se plasează pe insula în fata parlamentului. El a fost șantajat de administrația municipală ca mic proprietar de cofetărie. Smecherii budgetari l-au amenințat, ori dai ceva sau noi găsim ceva la tine. La început a aceptat sa fie jecmănit la fiecare pas. Nu mai e cazul. A găsit 2017 pe stradă răspunsul la problemele sale și ale Bucureștenilor. Răspunsul lui de azi e NU. Nu mai merge așa ca în ultimile decenii. Jecmănitorii, hoții, pandurii, tilharii și ticălosii din partide, administrația publică, serviciile publice, parlament, senat și guvern sunt „lustrați” zi de zi. Democrația e un plebiscit zilnic, permanent. La Radio DLF Maria Andreescu (în limba română) a prezentat ascultătorilor dorințele / aspirațiile demonstranților 2017 și necazurile cu corupția endemica autohtonă. Pensionara Virginia vine ziua la fel ca ceilalți 50 pînă la 100 de cetățeni angajați în binele obștesc în fața parlamentului pentru ca să fie văzuți de cei care au un mandat limitat de patru ani. Ei sunt responsabili suveranului, cetățenilor țării.

    Cred ca e o primăvară minunată 2017 la București & țară. Să auzim numai de bine.
    Sărbători fericite de paști. Frohe Ostern 2017!

  5. Si ‘ţoapa rosie’ mai bate si campii: iepurele si gaina nu sunt simboluri pascale crestin ortodoxe. Iepurele e o abureala provenita de la luteranii germani, iar gaina e un simbol pagan al fertilitatii (care seamana cu primareasa la inteligenta).

    • Dupa ce am meditat un pic, am ajuns la concluzia ca aici trebuie sa fie si „mana” lui Tudy. Cred ca il stiti, ala de-a fost numit vice-primar, ala de-l intrebau prietenii daca si-a luat urs.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristina Cioaba
Cristina Cioaba
A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București unde a obținut și titlul de doctor (2007). A editat volumul, Monica Lovinescu Jurnal esențial (Humanitas 2010). Activează ca profesor de limba română.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro