Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate

În peste o lună de la alegerile parlamentare din 24 februarie, componența noului Parlament a mișcat țara mai degrabă spre alegeri anticipat decât spre negocieri de constituire a unui guvern de coaliție. Temerile legate de o potențială discreditare și neîncrederea elementară între forțele politice au alcătuit sursele majore ale impasului politic, care se pot solda cu alegeri parlamentare anticipate.

Intimidate de profilul controversat al Democraților, Socialiști și Blocul ACUM resping orice combinație de putere cu această formațiune. Pe de o parte, refuzul oricărui contact cu partidul oligarhului Vladimir Plahotniuc a fost evident în cazul componentelor Blocului ACUM-  Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Acestea au ignorat invitația Democraților la negocieri și s-au eschivat de la consultările colective, cu participarea acestora, conduse de președintele Dodon pe 2 aprilie. Mai mult ca atât, Blocul a introdus „un pachet de legi pentru deoligarhizare”. Eradicarea prezenței PDM din sistemul politic-instituțional a devenit condiția esențială a Blocului pentru o posibilă coabitare inter-partinică cu PSRM. Pe de altă parte, traiectoria post-electorală a Socialiștilor a variat. Apropierea dintre aceștia și Partidul Democrat (PDM) a figurat ca scenariu realist până când nu au intervenit avertismentele Rusiei (Newsmaker.md, 1 Aprilie 2019). După acest moment, atât Socialiștii, cât și președintele Dodon au schimbat tonul probabilistic despre coalizarea cu Democrații (perioada 25 martie-12 aprilie) cu excluderea absolută a unui asemenea scenariu (Vezi Tabelul de mai jos).

Tabel: Principalele acțiuni ale partidelor mari în perioada post-electorală

Democrații observă atent evoluția discuțiilor dintre Socialiști și ACUM, îngrijindu-se de menținerea capitalului politic acumulat datorită alegerilor. Totodată, PDM nu renunță la încercările de a justifica compatibilitatea sa cu PSRM. În primul rând, PDM etalează în mod repetat înclinația sa pentru politici de stânga, precum „pachetul de inițiative sociale” (PDM, 9 aprilie 2019). Acest lucru servește drept platformă de penetrare a discursului Socialiștilor. Poziționarea favorabilă pentru „o politică externă echilibrată” reprezintă o altă dovadă a ipotezei că Democrații caută puncte de tangență cu liderii Socialiști, în eforturile de spargere a reticenței față de o guvernare în comun. Semnalul Democraților despre deschiderea sa față de „toți partenerii externi, inclusiv Federația Rusă” a fost transmis Moscovei prin intermediul ambasadorului rus la Chișinău (PDM, 11 Aprilie 2019). În orice caz, atât atenția accentuată pe agenda socială, cât și optarea pentru o agendă externă multi-vectorială, pot deveni oricând utile pentru Democrați, mai ales în cazul declanșării anticipatelor și pentru a rupe din electoratul PSRM.

Remodelarea scenariilor post-electorale

Imposibilitatea formării coaliției de guvernare cu Democrații reiese din deficitul masiv de credibilitate față de aceștia în țară și în exterior. Președintele Dodon a promis să blocheze tentativele Democraților de a forma o majoritate cu transfugi din alte formațiuni (TASS.ru, 4 Aprilie 2019), referindu-se la Socialiști. Totodată, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a invocat riscuri pentru orice guvernare care va atrage persoane implicate în furtul miliardului (NOI.md, 25 martie 2019). Astfel, chiar dacă dispune de experiență în spargerea partidelor (perioada 2015-2016) și resurse pentru a atrage un minim de 11 Socialiști, Democrații vor întâmpina dificultăți insurmontabile. Pe lângă imposibilitatea regenerării legitimității externe, va fi generată o confruntare inter-instituțională, pentru că președintele Dodon va refuza să faciliteze formarea guvernului.

Totodată, Democrații nu dispun de niciun pod de comunicare cu ACUM, iar dosarele de judecată împotriva a doi activiști ai Platformei DA (Europa Liberă, 20 martie 2019), care au deconspirat scheme ilegale la serviciul vamal și serviciul poștal, aprofundează animozitățile politice dintre aceste forțe. Menținerea pe punct mort a oricărei relaționări cu ACUM i-a adus pe Democrați la alegerea între opțiunea de a negocia cu Socialiștii sau a merge în alegeri anticipate.

Nici dialogul cu Socialiștii nu a devenit unul sigur după ce aceștia s-au concentrat strict pe articularea unei conviețuiri politice cu ACUM. Orientările geopolitice distincte dintre Socialiști și ACUM se numără printre obstacolele ce stau în calea unui dialog constructiv. Dar cel mai mult prevalează persistența unei suspiciuni de complicitate a PSRM și a președintelui Dodon la acțiunile Democraților, de la introducerea votului mixt în iulie 2017 până la anularea alegerilor locale din Chișinău în iunie 2018. Modalitatea pe care o sugerează ACUM pentru Socialiști este de a-și restabili imaginea prin cedarea puterii legislative și executive laolaltă, votând un „guvern minoritar”, condus de către liderii Blocului ACUM.

În fond, vorbim despre tentativa fostei opoziții extra-parlamentare, acum convertită în bloc politic parlamentar, de a convinge pe cei 380.181 votanți ai săi că poziționarea situațională alături de Socialiști este necesară temporar și doar pentru de-oligarhizarea țării. Abordarea moralistă formulată de ACUM contrastează cu pragmatismul politic al Socialiștilor, care susținuți de 441.191 de voturi, cer funcția de speaker al Parlamentului și 1/3 din ministere, în cadrul unei coaliții majoritare bine definite (Socialistii.md, 12 aprilie 2019). Deși PSRM este cunoscut pentru monopolizarea agendei sociale la nivel de discurs politic, aceasta țintește strict ministere non-sociale – Ministerul de Externe, al Apărării și cel de Interne. Aceștia argumentează ignorarea altor ministere prin necesitatea de a consolida oficiul președintelui Igor Dodon. În acest fel, Socialiștii nu doar vor să-l scoată dintr-o izolare parțială pe președinte, dar și să-i pregătească terenul pentru o realegere după expirarea mandatului la finele lui 2020.

Chiar dacă argumentele ACUM vizavi de cedările cerute de la PSRM corespund criteriilor de integritate, acest tip de argumentare denotă o lipsă acută de înțelegere a esenței procesului politic ca atare, bazat pe concurență politică și de putere. Sacrificiile care pot deveni acceptabile pentru un partid mare, precum PSRM, trebuie să fie moderate pentru a putea fi materializate. În lipsa unei proporționalități în demersul ACUM, renunțarea Socialiștilor la oferta ACUM va fi îmbrățișată de cei peste 400 mii de votanți ai lor. În cele din urmă, fără negocieri reale și cedări din ambele părți, politicul moldovenesc se mișcă spre alegeri anticipate. Rezultatul acestora nu pot schimba radical preferințele electorale ale cetățenilor. Cel mai recent sondaj, comandat de către PDM, arată că PSRM va obține 30,1%, componentele ACUM – 23,4%, PDM – 23.2% și Partidul Șor – 5,3% (IMAS, aprilie 2019). Menținerea votului mixt și a regulilor electorale existente ar putea asigura un rezultat similar cu cel din februarie 2019 sau chiar să slăbească pozițiile actuale ale Socialiștilor și Blocului ACUM, care în mod inevitabil vor fi acuzate de producerea anticipatelor.

Când UE se abține intervine Rusia

Factorul geopolitic nu absentează din evoluțiile post-electorale moldovenești. În timp ce UE monitorizează atent interacțiunile între partidele parlamentare, Rusia folosește pârghiile sale pentru a influența direcția discuțiilor despre formarea guvernării. Avertizarea transmisă de Moscova prin principalul propagandist rus Dmitri Kiseliov a dus la respingerea oricărei coaliții PSRM-PDM, care figura în scenariile probabile ale Socialiștilor (Newsmaker.md, 1 Aprilie 2019), promovate chiar de către Igor Dodon. Pe de o parte, Kiseliov a subliniat „toxicitatea” unei coaliții cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, iar, pe de altă parte, a susținut o coaliție dintre Socialiști și ACUM. Chiar dacă  Președintele Dodon a negat orice interferență a Rusiei (Newsmaker.md, 2 aprilie 2019), acesta s-a deplasat la Moscova deja pe 4 aprilie, după finalizarea rundelor de consultări cu PDM și PSRM. Din toata agenda vizitei sale de lucru de la Moscova, liderul Socialiștilor a afișat doar informația despre întrevederea cu Patriarhul rus Kirill, care a primit o invitație de a vizita Moldova până la finele lui 2019 (Presedinte.md, 5 aprilie 2019).

Sub acoperirea deciziei finale a Consiliului Republican din 12 aprilie, PSRM respins în totalitate coaliția PDM-PSRM (TASS.ru, 12 aprilie 2019), atacată de propaganda rusească. La fel, toate eforturile Socialiștilor au fost orientate pe discuțiile cu ACUM, agreată de Rusia pentru formarea coaliției, cel puțin mai mult decât PDM. Refuzul ACUM de a forma o majoritate cu PSRM creează premisele pentru apariția unui conflict politic, care în cele din urmă poate beneficia Democrații. Din nevoia de a distrage publicul de la penetrarea factorului rusesc în propriile decizii, Socialiștii interpretează refuzul ACUM de a forma o coaliție de existența unor „atacuri ale structurilor occidentale” (Socialistii.md, 12 aprilie 2019).

Totodată, liderii ACUM leagă relansarea rapidă a asistenței externe pentru Moldova de crearea unui „guvern minoritar”, implementarea pachetului de-oligarhizării și revenirea la sistemul de vot proporțional (IPN, 6 aprilie 2019). În realitate, UE nu a condiționat dezghețarea asistenței sale financiare de formatul viitoarei majorități parlamentare sau de neparticiparea Socialiștilor la actul guvernării. Principala solicitare a UE la momentul suspendării asistenței sale a fost asigurarea unor alegeri corecte (IPN, 18 Septembrie 2019). Deși rezultatele alegerilor nu au primit aprecieri de excelență, Bruxelles-ul nu le-a contestat. Din contra, partea europeană s-a arătat deschisă să promoveze reformele în continuare, în baza prevederilor Acordului de Asociere (EEAS, 25 februarie 2019). Iar domeniile care potrivit UE necesită reformare cuprind legislația electorală, lupta cu corupția și de-politizarea instituțiilor, reflectate în pachetul de-oligarhizării al ACUM. Chiar dacă UE a evitat să facă referință la reluarea asistenței financiare, Blocul face uz de acest subiect pentru a promova ideea „guvernului minoritar”.

În loc de concluzii…

Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate fără ca negocierile pentru formarea guvernării să fi început. PDM este respins de către ACUM și descalificat de către Socialiști la solicitarea Rusiei, iar Socialiștii nu sunt agreați de către Bloc decât în calitate de voturi utile.

Tentația Rusiei de a sugera cum trebuie să fie formată guvernarea la Chișinău și de către cine se datorează faptului că președintele Dodon și Socialiștii pot fi influențați. Semnalele Democraților către Moscova despre fezabilitatea unei politici externe multi-vectorială în Moldova sunt insuficiente.

De la reacția post-electorală prin care a accentuat necesitatea reformelor, UE a intrat în regim silențios. În schimb, Blocul ACUM începe să apeleze la agenda europeană pentru a întări argumentele sale în favoarea constituirii unui „guvern minoritar”, cu ajutorul voturilor PSRM.

Articol aparut pe site-ul ipn.md