În original, termenul de reziliență aparține obiectului de studiu Rezistența Materialelor, din anul I al facultăților de mecanică și este o caracteristică a unui material la o solicitare prin soc, adică cât lucru mecanic trebuie consumat pe o unitate de suprafață pentru a distruge o epruvetă.
În cazul studiilor privind securitatea unei țări ar însemna care ar fi efortul depus pentru a menține în stare de funcționare un sistem păstrând paramentrii ceruți.
În cazul Sistemului Energetic Național (SEN), având parametrii tehnici clari care garanteză intrarea energiei electrice în sistem de la producători, transportul și consumul, ce trebuie făcut și cu ce costuri în cazul apariției unei crize generată de vulnerabilitățile sau amenințările SEN. Condiția necesară este de a respecta legile naționale sau orice altă reglementare a UE. În cazul unui sistem am putea adauga care ar fi abilitatea de recuperare sau acomodare rapidă în cazul unui șoc, a unei crize, a unei „lebede negre”. Posibilul sinonim ar fi cel introdus de Nicolas Taleb, „antifragil”.
România se vulnerabilizează în interior și este amenințată din exterior. Care ar fi acestea în cazul SEN?
În primul rând ceea ce numim „piață liberă”. Energia electrică se produce din combustibili fosili, cărbune și gaze naturale, biogaz (însă în România foarte puțin), din combustibili nucleari în centrale atomo-electrice, prin „căderea apei” în hidrocentrale, prin forța vântului în „parcurile eoliene” și din puterea electronilor proveniți de la soare în „fermele solare”.
Problema este că ultimile trei sunt dependente de paramentrii meteorologici: dacă este secetă nu există apă pentru a fi uzinată în centralele hidro, dacă nu bate vântul, elicile microcentralelor eoliene nu se învârt, dacă este noapte, panourile solare nu produc energie electrică. De asemenea dacă este ger cu temperaturi sub 20 de grade, hidrocetralele, centrala de la Cernavodă și „moara de vânt” nu funcționează în parametrii ceruți sau nu funcționeză deloc. Din experiența celor ce se ocupă de echilibrarea parametrilor din sistemul de transport al energiei electrice cea mai grea perioadă este iarna, când există o mare cerere de energie pentru funcționarea industriei și pentru asigurarea de energie termică. Singurele capacități de producție care nu depind de condițiile meteorologice sunt cele cu combustibili fosili și cu exigență putem adaugă și Nuclearelectrica, care funcționează având un consum mare de apă.
Cu alte cuvinte avem de fapt două produse: energia electrică așa cum o înțelegem când băgăm un ștecher în priză și energia elecrică care conține și componenta de securitate: orice s-ar întâmpla, sistemul își va pastra parametrii deoarece marile termocentrale cu cărbune sau gaze sunt în stare să funcționeze în orice condiții. Trebuie menționat că dacă parametrii tehnici necesari sistemului nu se respectă, acesta nu va mai funcționa, adică nu mai există energie electrică în rețea. Din nefericire, în ultima perioadă au apărut în presă destul de multe informații despre „penele de curent” acoperind regiuni destul de mari, care nu sunt altceva decât decuplarea automată a unor rețele în care nu sunt îndeplinite condițiile tehnice cerute.
Toată lumea știe că energia din combustibili fosili a deventit scumpă, fiind „amendată” deoarece poluează. Dar nu multă lume pricepe că fără marii acoloși energetici, astăzi România poate intra în black-out! Probema a fost rezolvată de „piața liberă”, adică am importat energie din Ucraina, Serbia și Ungaria, țări care importă gaze din Federația Rusă, cu alte cuvinte România importă mascat gaze rusești, la care cele trei țări își adaugă valoare din producție. Specificăm că Ucraina și Serbia nesupunându-se normelor UE, „arde” un gaz sau cărbune neaccizate, deci energia este mai ieftină deoarece poluarea nu este „amendată”. Problema sistemului național este că marii acoloși energetici stau, asta însemnând că impozitele, taxele și accizele le încasează alte țări, că lucratorii din industria energetică românească stau și statul român trebuie să le plătească salariile sau ajutoarele de somaj sau sociale dacă acestea intră în faliment. Aceste capacitati pot intra în faliment dacă stau, deoarece orice utilaj care nu funcționeză se degradează.
Deci avem prima vulnerabilitate: importul de energie electrică. În trimetrul I al acestui an România este pentru prima dată importator net de energie.
A doua este incapacitatea de a importa mai mult de 1800 de MW/oră. Dacă este o cerere mai mare, marii coloși trebuiesc reporniti și această repunere în funcțiune din punct de vedere tehnologic durează câteva zile în cazul în care aceste capacități sunt în stare de a putea funcționa. Nu intrăm în amănuntele acrobațiilor făcute de biroul responsabil de programare și echilibrare din Transelectrica în care se jongleaza cu toate tipurile de capacități de productie „după cum bate vântul și după cum plouă”.
A treia vulnerabilitate pleacă de la un fals: România acum 15 ani consuma în maximul de consum al lunilor de iarnă 24.000 MW/oră, având capacitatea de producție declarată ca functională la acea dată fiind peste 33.000 MW/oră. Astăzi România declară că are 22.000 MW/oră capacități funcționale dar specialiștii sitemului afirmă că o mare parte din acestea nu au mai produs de mulți ani și au instalațiile descompletate, capabilitatea de producție fiind de maxim 11.000 MW/oră. Putem aduce și argumentul următor: în perioada pandemiei, în data de 3 mai 2020, pe un consum de 4000 MW/oră România a importat 1.600 MW/oră.
Din nefericire și a patra mare vulnerabilitate se bazează pe un fals: Lacurile de acumulare nu au mai fost decolmatate de 30 de ani, rezultă că rapoartele despre rezerva de apă sunt supraevaluate și din rapoarte trebuie să fie scoase 30%. Faptul este demonstrat zilele trecute prin notificarea Hidroelectrica către ANRE că nu mai poate produce energie electrică din cauza secetei, cu toate că pe site-ul Transelectrica raportarea este că lacurile sunt 60% pline.
Care sunt amenințările (externe) ale SEN?
Rusia prin dezvoltarea „cleștelui energetic” reprezentat la nord de North Stream și la sud de Blue Stream și Turk Stream mărește dependența UE de gazele rusești. Să nu uităm că dacă România ar avea o producție industrială mai mare, așa cum a avut în urmă cu cațiva ani, ar trebui să importe mai multe gaze, deoarece rezervele naționale nu sunt suficiente.
Ungaria se transformă în placa turnantă a transportului și tranzacțiilor cu produse energetice. Instituțiile românești de specialitate trebuie să investigheze cum autoritățile maghiare influiențează prin metode neortodoxe politicile companiilor naționale românești, în special cele de transport, Transelectrica și Transgaz, adică cum FGSZ-ul maghiar a ajuns să tranzacționeze energie în numele companiilor românești și de ce prețurie din România sunt cu 30% mai mari decât cele din Ungaria în situația în care „piața transfrontalieră este liberă”.
Turcia, cu o dependență de 76% față de gazele rusești înainte de punerea în funcțiune a Turk Stream, ar devenii captivă total Federației Ruse, fără a mai socoti potențiala captivitate generată și de constructia centralei atomo electrice de la Akkuyu cu tehnologie și combustibil nuclear rusești.
Reziliența SEN ar fi cuantificarea și explicarea efortului depus pentru al menține în stare de funcționare la parametrii ceruți.
Până acum soluția adoptată de autorități este pentru un foarte scurt termen în care prețurile „se echilibrează” prin importuri, dar pe termen lung este una inacceptabilă deoarece companiile românești nu funcționează, capacitățile naționale uzându-se mai mult stănd, muncitorii se deprofesionalizează, statul pierde taxe (TVA), impozite (pe muncă) și accize. Pierderile generate de un eventual colaps ar fi indiscutabil mult mai mari decât orice cercetare și actiune de prevenție.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Daca le-ar pasa de energie si nu de afaceri murdare cu constructorii si hotii de pe santiere, Hidroelectrica ar renunta la proiectele cu care se agita si isi ridica toata societatea civila in cap (Defileul Jiului, barajul Surduc, deviere Bistra, CHE Lotrioara etc.) si ar face niste hidrocentrale pe pompaj. Stocarea energiei este mare provocare, nu producerea.
Avem hidrocentrale aflate în diverse stadii de construcție care nu sunt finalizate. Există posibilitatea construcției unor centrale fotovoltaice și pe biomasă în sudul țării. Deci ar mai fi posibilități de a crește puterea instalată.
Și apropo de importul mascat de gaze de la ruși. Am ales să distrugem combinatele românești de îngrășăminte chimice și aducem din import îngrășăminte fabricate în alte state cu gaze tot de la ruși.
Fotovoltaice? Ce aveti fratilor? Omul va spune ca noaptea nu ai ce face cu ele.
Si in loc in sud sa se cultive pamintul il ocupam cu prostii!!!
Nu citisi ca pe o productie de 4309 Mw (aici a gresit, consumul fiind de 5897 Mw ) in 3 mai la 21:06 se importau 1588, adica nitel sub limita maxima de import? Stii poza momentului de atunci? Uite aici: Nuclear 1416, ape 1838, biomasa 44, fofeze (eolian adica, alte ocupante de teren agricol) 145, gaze si pacura 383 si carbune 485.
Romania e tara populata, deci mai trebuie un element de luat in considerare: KW pe metru patrat sau pe ce unitate vreti. Si vezi ca fotovoltaicele, dar si vintul ies prost de tot.
Din pacate, nu spui un lucru esential: toate se datoreaza lipsei de investitii, care la randul lor se datoreaza politicilor populiste din domeniul energetic si controlului politic asupra marilor producatori pe carbune. Politica subventiilor bune de jumulit din termoficarile urbane a distrus o retea cu clienti captivi, (doar la CFR s-a vazut prostie si hotie mai mare), si a creat o mare problema pentru noi investitii in cogenerare: ce facem cu caldura. Este si unul din motivele pentru care biogazul – o sursa care poate livra in banda, cum nu o face nici fotovoltaicul nici eolianul, este practic inexistent. Una peste alta, ca si in sanatate, politizarea domeniului are urmari catastrofale pentru securitatea nationala si performantele economice ale actorilor principali. Sa ne gandim doar cum statul -actionar majoritar – a inghitit dividendele de la marile companii enrgetice pentru a acoperi gauri bugetare, avand in paralel tupeul sa vorbeasca despre „fond suveran de investitii”. Amalgamul de hotie, prostie si lipsa de viziune este devastator, singurii bine serviti de aceste „politici” fiind rusii…
De ce crezi ca ar avea CNE Cernavoda probleme cand e foarte frig afara?
CNE Cernavoda nu consuma apa. Apa este evaporata de centralele ce folosesc turnuri de racire. CNE Cernavoda foloseste apa Dunarii pentru a raci condensatorul turbinei neavand turnuri de racire. Daca nivelul Dunarii scade extrem de mult exista riscul ca pompele de apa de racire condensator sa functioneze in regim de cavitatie si de aceea intr-adevar poate fi considerata o problema seceta extrema.
Intrebare: cam cata energie s-ar produce pe langa marile orase, daca centralele ar lucra in cogenerare utilizand gazul pe care „generosii” cetateni il ard individual?
Cat s-ar fi produs daca aparea si centrala 2 nucleara langa Fagaras, pe care tovIliescu a reusit sa o blocheze si apoi a murit de tot?
De ce ministru karate_psd (Valeca) dadu banii pe Alfred cand niste cercetari pe thoriu ar fi dus spre un sistem mai curat si fara probleme? (si un citat din https://en.wikipedia.org/wiki/Thorium-based_nuclear_power : ” Comparing the amount of thorium needed with coal, Nobel laureate Carlo Rubbia of CERN, (European Organization for Nuclear Research), estimates that one ton of thorium can produce as much energy as 200 tons of uranium, or 3,500,000 tons of coal.[19]”.
In material science, resilience is the ability of a material to absorb energy when it is deformed elastically, and release that energy upon unloading. Proof resilience is defined as the maximum energy that can be absorbed up to the elastic limit, without creating a permanent distortion. Deci pe romaneste, ce forte perturbatoare poti absorbi fara a fi afectat permanent, adica capacitatea SEN de a face fata la anomalii (seceta, vant extrem, temperaturi extreme etc) fara a fi pus in dificultate.
Importam marfuri alimentare pentru a hrani populatia ,printre altele din Ungaria si Polonia alimentand un deficit enorm cu aceste tari,desi puteam dezvolta industria agroalimentara,Prin marirea consumului ne-am laudat cu cresterea economica in anii trecuti ,dar am ascuns ca am facut locuri de munca in Ungaria de ex.si nu in Romania cum ar fi fost normal.Avem capacitate instalata ,dar din exportatori de energie electrica am ajuns importatori .Avem gaz dar am facut tot posibilul sa descurajam investitiile (private)in exploatarile din Marea Neagra preferand importul de la…rusi.Si atunci cum sa nu spuna ministrul de externe maghiar ca mai bine le dam lor gazul fiindca noi si asa il ardem.La aceasta bataie de joc a auzit cineva vreo replica de la Melescanu?In consecinta pentru doua componente de baza ale existentei unui stat viabil :securitatea alimentara si securitatea energetica ,guvernele de pana acum au luat credite europene (din mult hulita UE)pentru a plati facturile ,maghiare,poloneze si rusesti. .In concluzie:
Cum pot fi judecati politicienii cum pot fijudecate partidele ,care au adus tara in asemenea hal incat ,sa nu satisfaca aceste cerinte de baza.Numai prostie si iresponsabilitate?Parca nu.
Lucrand in domeniul echipamentelor energetice mi-am dat seama ca exista o mafie transnationala foarte puternica in acest domeniu, mafie care influenteaza politicile tarilor slabe ca Romania. Cum la moda este acum noua religie, ecologia, baietii destepti de pe la case mai mari au profitat si au impus chiar la nivele foarte mari (UE). Politici aberante dupa parerea mea, deoarece s-a vazut in timp ca nu rezolva problemele pentru care au fost create si puse in aplicare. Sa ma fac mai bine inteleasa. Sa iau ca exemplu eolienele. Aceste elemente de generare a energiei electrice sunt foarte complicate, sunt dificil de fabricat si de exploatat, iar din aceasta cauza pretul lor este foarte ridicat atat la achizitie cat si in exploatare. Din aceasta cauza rentabilitatea lor este scazuta si timpul de amortizare a investitiei este foarte lung. Daca organizatia suprasstatala din care facem parte n-ar obliga guvernele sa acorde subventii masive pentru aceste moristi cu siguranta nu am vedea nici una in exploatare. Subventii masive care sunt pletite de consumatorul final pana la urma direct sau indirect (poate o sa ajung sa discut si modul in care se face asta). In fine, banii cei multi ajung la cateva concerne in general germane care fbrica aceste echipamente complexe, high tech fara indoiala, dar foarte scumpe. Atunci cand in Romania se instaleaza sa zicem 500MW pe eolian trebuie sa intelegem ca cetateanul de rand plateste in procent de 99% salarii grase si profituri si mai si salariatilor si firmelor din statele Europei de vest in special Germania. Daca cei 500MW ar fi fost generati de o centrala pe carbune (de care Romania dispune din plin) nou construita, atunci cetateanul de rand ar plati salarii in proportie de peste 70-80% muncitorilor romani. Asta deoarece Turbina, cazanele, transformatoarele si multe alte echipamente s-ar putea fabrica local de firme romanesti. La fel si atunci cand se construieste o hidrocentrala. Aici proportia ar fi si mai mare. Din pacate politica actuala a statului roman, dirijata in mare de Bruxelles sau mai rau nedirijata (sau cum bate vantul :)… ) e indreptata spre nicaieri, fapt care a dus la distrugerea industriei romanesti de echipament energetic. Iar acum urmeaza industria energetica insasi ca sa zicem asa.
Asta ca sa obtinem ce? Himera reducerii emisiilor de CO2 si Aa temperaurii planetei cu 2 grade C? In conditiile in care procentul de CO2 reprezinta 0.04% din cantitatea atmosferei terestre si emisiile Europei circa 7% din totalul global. Trebuie sa caut referintele, dar atat este.
Ideea e ca prin aceste politici „verzi”, de fapt negre pentru ca fiecare capacitate eoliana trebuie dublata de una clasica (carbune, gaz sau pacura) care sa stea in stand by gata de pornire atunci cand nu bate vantul, unele state se imbogatesc iar altele se incarca cu datorii. Asta sub ideea frumoasa ca salvam planeta. Probabil ca trebuie salvata planeta, dar eu nu cred ca schimband arderea carbunilor din Romania in Ucraina sau Serbia.
Alta chestie. De ce e impiedicata Hiroelectrica sa termine (e deja construita 90%) hidrocentrala de pe Jiu in conditiile in care o gramada de privati marunti dubiosi (baieti destepti locali din energia verde) au umplut toate vaile de pe abruptul sudic si nordic al Fagarasului si al altor munti cu MHC (microhidrocentrale). Cu pretul distrugerii tuturor vailor unde excavatorul a ajuns, atat la constructie cat si acum la exploatare. Pe astia nu i-a vazut nimeni? Sau nu conta, ca erau cu fonduri europene.
@Ibi- cam pasional si plin de revolta proletara comentariul dvs. Rationamentele dvs. doar par logice, in realitate sunt lipsite de fundament din motivele urmatoare:
-baietii destepti cu legaturi la sursele de finantare vor fi peste tot, indiferent daca se instaleaza o eoliana, se construieste o microhidrocentrala sau se construieste o termocentrala pe ce va doriti dvs, pe gaz sau pe carbune;
-intrucat o parte din fondurile pentru regenerabile vin de la Bruxelles este mai bine sa se construiasca capacitati noi pe banii altora decat suportate complet de la bugetul nostru, cum e cazul termocentralelor pe carbune, care evident nu sunt eligibile pentru subventii.
-nu va plangeti de dorul banilor care se duc inspre vest, pentru ca si vesticii s-ar putea plange de dorul locurilor de munca mutate la noi, incepand de la Dacia si Ford pana la toti furnizorii de cablaje si de subansamble pentru industria auto si pentru alte domenii. Aproape toti privatii mici si mijocii cu activitati de productie de la noi lucreaza tot pentru Occident. IT-isti la fel. Per total cred ca noi primim mult mai mult in salariile romanilor angajati dependenti de companii vestice decat dam pe niste echipamente pe care oricum nu le putem produce. Chestia cu industria noastra energetica este chiar penibila, pentru oricine a vizitat ramasitele vreunui CUG din Romania.
– industrie de varf in Romania nu o sa vedeti pana cand nu se vor egaliza (apropia) preturile apartamentelor, terenurilor intravilane si agricole cu cele din UE si cat timp se pot face bani buni stand ( investind in imobiliare) sau din domenii low-tech cum ar fi constructiile de locuinte si cladiri de birouri si centre comerciale. Pana atunci toate fostele platforme industriale ( care au evident utilitati din belsug) vor sfarsi in centre comerciale si ansambluri rezidentiale. Cand se va termina cu acestea si randamentele vor scadea, cei cu bani se vor orienta probabil si spre agricultura ( si vom ajunge in sfarsit sa ne valorificam potentialul agricol adevarat…) si si spre domenii mai tehnologizate, dupa cum ii va duce capul.
Finalul comentariului dvs., cu CO2-ul infim din atmosfera, cu cele 2 grade de incalzire a planetei, cu necesitatea dublarii capacitatilor regenerabile cu capacitati pe combustibili fosili, imi da o senzatie de „deja-vu”, iar pentru demontarea ei va rog sa urmariti rationamentul retelelor energetice descentralizate din comentariul domnului @ Marcel Petrut.
Posibil sa n-am dreptate.
In acest timp Romania a devenit importatoare neta de electricitate si procentul de importuri va creste in urmatorii ani. Ceea ce se reflecta in cresterea deficitului comercial. Care creste an de an iar balanta comerciala e sustinuta de imprumuturi externe. Si datoria tarii creste si ea an de an pana cand nu o sa mai aiba unde si statul va da faliment. Se va ceda din suveranitatea nationala, dar asta nu e mare paguba pentru ca pasul a fost facut deja cu mult timp inainte.
Si asta pentru ce?
Intr-adevar, nu este normal sa fim importatori sistematici de electricitate, din ratiuni de securitate, nu de pret. Eu as opta pentru finalizarea grupurilor 3 si 4 de la Cernavoda cu contractori occidentali, nu cu CGN ( China General Nuclear Power Group).
Inteleg dilema dvs si apreciez ca ati incercat sa trageti un semnal de alarma, insa din nefericire in viziunea mea ati „ratat” esentialul. Romania in anul 2020 nu a inteles ca lumea energetica se transforma dintr-un sistem energetic bazat pe cativa furnizori si milioane de consumatori , intr-o lume energetica in care vor fi milioane de producatori si milioane de consumatori. Este singura forma stabila de sistem energetic care poate asigura independenta energetica si in acelasi timp poate creea o structura „indestructibila. Daca inainte doar oprirea catorva capacitati de productie ducea automat la intreruperea furnizarii de energie pentru sute de mii de consumatori, un sistem energetic distribuit nu paote fi oprit pentru ca sunt milioane de producatori si consumatori care sunt interconectati si isi furnizeaza reciproc energie. Asta este lumea energetica spre care trebuie sa migram ! … O forma noua de WEB-ENERGETIC. Acest Web-Energetic este cel care va transforma o piata in una sustenabila si stabila… pentru ca toti vom fi producatori si consumatori in acelasi timp. Imaginativa aceasta lume si veti vedea cum toate punctele negative pe care le-ati mentionat in articol dispar ! … Evident ca aceas Web_Energetic se impiedica de organizarea pietei de energie din acest moment si din lipsa libertatii si echitatii in piata energiei din Romania.
@Marcel Petrut- foarte, foarte bun comentariul dvs.
In urma cu cativa ani am incercat ( fara folos deoarece am fost blocat sistematic …) sa aduc in discutie acest sistem descentralizat de producere a energiei la articolele domnului Cranganu. Toate masinile electrice care stau conectate la retea cea mai mare parte a timpului, vor putea deveni pentru intervale scurte de timp furnizori de energie electrica pentru echilibrarea retelei, facand redundanta necesitatea unor capacitati de backup imense. Toate bateriile masinilor electrice scoase din uz ( cu capacitate de stocare remanenta de peste 70% din capapcitatea initiala) nu trebuiesc aruncate, ele nu vor fi o problema de mediu deocamdata pentru ca pot fi folosite pe post de acumulatori stationari ani de zile si depasesc cu mult necesarul unei locuinte.
Masinile electrice personale sunt, in opinia mea, cheia succesului regenerabilelor, pentru ca in cea mai mare parte vor statioa legate la retea iar energia poate curge in ambele sensuri cu echipamnete uzuale simple. Capacitatea bateriilor va ajunge in curand sa rivalizeze cu un rezervor de benzina, iar atunci totul se va termina.
E doar o teorie. Producerea descentralizata a fost anterioara celei centralizate, dar a pierdut la capitolul costuri. Nu cred ca un calcul economic real ar putea demonstra superioritatea lor din acest punct de vedere. Pe de alta parte, e ca la centralele de bloc: economic, o tampenie, dar o buna formula de contracarare a prostiei si lacomiei politice…
presupun ca si resursele se distribuie tot pe web, nu ?
Solutia a fost luata in calcul insa nu este fezabila datorita costurilor foarte mari si a caracteristicilor fizico-chimice foarte defavorabile ale bateriilor actuale. In mode normal o baterie de masina electrica este pusa de utilizator la incarcat atunci cand are nevoie, de cele mai multe ori dupa amiaza, seara dupa ce vine de la lucru. Deci atunci cand e un varf de cerere este de obicei si bateria goala existand nevoia sa fie incarcata. Deci bateria nu poate functiona ca un element generator de energie acumulata pentru ca atunci cand este cerere, ea e de cele mai multe ori descarcata. Si mai e factorul uman. Utilizatorul de masina electrica este mai linistit atunci cand e sigur ca bateria e si sta incarcata si nu va accepta sa faca experimente cu acumularea -generarea de energie.
Pana una alta densitatea energetica la bateriile actuale este de max. 240 Wh/kg iar la benzina de 12900 Wh/kg
Cam mare diferenta, si din punct de vedere al fizicii (sau chimiei) imposibil de micsorat.
Cu toate progresele (probabil) bateriilor viitoare.
Viorica draga ( pe la noi Ibi vine de la Ibolya=Viorica) , geaba are benzina 12,9kWh/kg daca randamentul motorului care o transforma in lucru mecanic este de 22%, iar franarea risipeste energia cinetica sub forma de caldura. Motoarele electrice a EV-urilor au randamente peste 90% si franare regenerativa, care recupereaza cea mai mare parte din energia cinetica. Ca urmare nu ai nevoie de o baterie la paritate cu puterea calorifica ( energia de ardere) continuta de un rezervor de benzina, ci doar de aproximativ 30% din aceasta.
Putem presupune ca masinile electrice vor sta cuplate la incarcatoare tot timpul cand sunt in stationare, adica si acasa si la serviciu si in parcarile mallurilor, nu numai dupa-amiaza sau seara acasa … as spune ca incarcarea masinii pe gratis in diverse locatii in timpul zilei va fi chiar un trend printre angajatori sau o metoda de a atrage clienti. Exista centre comerciale si la noi acum, unde iti poti incarca masina electrica. Domnul Cranganu face apologia generatoarelor rapide pe gaz ca metoda de neocolit de echilibrare a retelei. Din nefericire pentru adeptii combustibililor fosili, odata cu inmultirea EV-urilor, oportunitatile de gestionare a energiei vor deveni evidente pentru oricine. In viata de zi cu zi, la cei mai multi dintre noi, masina mai mult sta decat merge, in timp se vor aduna milioane de masini cuplate la retea si prin urmare o capacitate imensa de stocare. Nu cred ca s-ar supara cineva daca timp de cateva minute pentru echilibrarea retelei s-ar extrage cateva procente din energia inmagazinata in bateria masinii sale, pana cand un grup energetic cu latenta mare ( de la o termocentrala sau de la o centrala nucleara, de ex. ) va intra in sarcina, sau norii care umbresc un parc solar vor trece, sau vantul va incepe sa bata pe undeva, iar energia imprumutata va fi returnata masinii. Cam asta e ideea.
De mai bine de 2 ani costul energiei fotovoltaice nesubventionate la nivel utility-grade (peste 100MW instalati) a scazut sub 5 centi/KWh, adica chiar sub gaz natural, nu mai vorbim de nuclear (ex falimentul Toshiba dupa cele 2 proiecte nucleare problematice din US). Eolienele sunt cam tot acolo ca pret; e de mentionat ca Germania produce tot de vreo 2 ani mai multa energie din eoliene decat din gaz.
Intr-o tara in care „politicienii” nu pot fi cumparati pe 2 banane (prin comparatie cu costul investitiei), investitiile energetice ar trebui sa priveasca spre viitor (stocare energie) nu trecut (fosili). Costul bateriilor LiFePo a scazut pe la 80 $/KWh anul trecut, devenind profitabile, iar bateriile „flow-cell” pe baza de antrachinone etc scad sub 50$/KWh (cele pe vanadiu inca sunt scumpe). Stocarea prin pomparea hidroelctrica este estimata pe la $60/ KWh,
In conditiile astea nu vad de ce s-ar mai investi 3-4 miliarde in nuclear (e drept ca finantarea poate fi asigurata de China, insa bananele ar fi mai greu de cules) in loc de a face/cumpara parc eolian (ex de la CEZ cu discount) plus investitie in stocare, toate cu bani de la UE (subliniez) de 2-3 GWh sau mai mult….probabil din cauza bananelor
Deci Cernavodă poate avea probleme cu debitul Dunării acum, dar într-un viitor în care mai fi 2 unităti în plus și secetei care va fi din ce în ce mai puternică? Toți, pe tot traseul vor folosi apa din Dunăre și din toate râurile care se varsă în Dunăre.
Deci gaz nu, hidro prea limitat de lipsă de apă, cărbune, randament scăzut și poluare mare, deci suntem nevoiți să facem eoliene și fotovoltaice și o tarifare diferită pt zi și noapte și să sperăm câ stocarea va evolua.
Termocentrale cu gaz (rusesc?) înlocuiesc în RFG parțial pe cele atomoelectrice (închise toate 2022) și pe cele cu cărbune (închise toate 2038). RFG azi: 40 % curent din vânt și fotovoltaice, etc.
De unde bani în România pentru centrale electrice moderne?
De la Comisia UE se acordă ceva bani pentru tranziția de la cărbune (Valea Jiului etc) în cadrul Green Deal. Ceva bani „granturi” vor veni de la Bruxelles/UE 2021- 2028 la București. În mâna cui?
@ Nick Asta cu apa este o intrebare „justa”. Asa a zis si Ilici blocand Fagarasul. L-a costat fonctia cand s-a aflat ca nu intelege. Doua probleme: pana se vor construi 3 si 4, 1 si 2 vor intra ori in inchidere ori in retehnologizare. Dar Fagarasul era proiectat cu sistem inchis de racire si avea nevoie de Olt doar pentru mici completari. Deci la reproiectare s-ar putea face si un sistem semiinchis de racire; proiectul probabil exista, doar daca n-o fi in arhiva cu bechtel..
Da sigur ce trebuie sunt solutii de „acumulare” a energiei verzi (foto si eolian). Daca tara nu era condusa de niste ticalosi spagari ar fi putut cheltui o mare parte din certificatele verzi pe constructia de astfel de sisteme.
Felicitari ! Ati coborat stacheta jos de tot. Vad ca nu intelegeti criticile asupra fondului, asa ca va trimit una mult mai simpla, cam la nivel de liceu (industrial). In textul citat mai jos sunt 3 (trei) greseli elementare. Credeti ca le puteti identifica ?
„Putem aduce și argumentul următor: în perioada pandemiei, în data de 3 mai 2020, pe un consum de 4000 MW/oră România a importat 1.600 MW/oră.”
Orice absolvent de școală profesională cu profil energetic le poate ușor identifica. Altfel nu trecea clasa.
Concluzii:
Speranța mondială e ITER – https://en.m.wikipedia.org/wiki/ITER
Iar eolienele noaptea pot încarca masinile electrice, pot înmagazina energia în bazine de apă sau baterii sau produce hidrogen sau la desalinizarea apei ( va fi lipsă cruntă în viitor)
Să nu uităm că există zone în țara noastră unde bate vàntul în mod continuu.
@Nick
Fuziunea nucleară ca în soare (Hidrogen- Heliu) nu vine mâine. E vorba de 50 sau 100 de ani. Centrale atomoelectrice mici ( cilindru 24 x 5 m din oțel, baterii de 60 Megawatt) din SUA se vor instala peste câțiva ani. Centrale atomoelectrice cu Thoriu în loc de Uraniu 235 e o altă posibilitate mai puțin „explosivă”.
Lipsa de destul curent electric va fi încă foarte mult timp o problemă energetică peste tot pe glob. Întâi curent electric apoi tehnologia cu hidrogen?
Unitatea de măsură MW/oră nu există. Cred că în toate referirile din text este vorba de unitatea de măsuă MW, unitate de măsură a puterii.
Niciodată România nu a avut o putere instalată de 33.000 MW și niciodată puterea consumată nu s-a ridicat la 24.000 MW. În perioada postdecembristă nu cred că a atins vreodată 10.000 MW. Nu stiu de unde sunt scoase aceste valori ! Faptul pune sub semnul întrebării și veridicitatea altor afirmatii.