S-a tot discutat zilele acestea în spațiul public despre eliminarea facilităților fiscale oferite în IT iar opiniile sunt, evident, împărțite.
Este firească și de înțeles dorința de echitate. Nefiind expert fiscal, nu vreau să intru în dezbatere despre cele patru principii ale taxării ale lui Adam Smith, nici despre teoriile lui A.C. Pigou, Erik Lindahl sau Bowen. Pragmatic vorbind, curba empirică a lui Laffer demonstrează ca creșterea procesului de impozitare duce la scăderea venitului total obținut de stat. Probabil nu se aplică în toate sectoarele dar în IT, unul dintre cele mai mobile, virtuale și solicitate sectoare, chiar așa este.
Pentru bugetul de stat, pentru celelalte sectoare din economie dar și pentru toate categoriile sociale, asemenea modificări fiscale spontane ar avea un impact negativ. A se ințelege că nu angajatul din IT are de suferit sau de căștigat, de obicei el negociază salariul net, ci industria IT în general și bugetul de stat în special.
O să încerc să explic de ce.
Sectorul IT reprezintă aproximativ 7% din PIB, în creștere spre 10%. Deși aparent o creștere a taxelor generează mai mulți bani la buget, efectul este chiar pe dos în cazul industriei IT. Motiv pentru care nu cred că e matur economic să vorbim doar despre facilități fiscale ci despre păstrarea competitivității într-o industrie productive, care aduci mulți bani la buget și cu un trend ascendent.
CUM ARATĂ, DE FAPT, ACEASTĂ SCUTIRE DE IMPOZITE ÎN CIFRE
Salariul mediu net în IT era de aproximativ 6900 RON Net în Februarie 2019, conform INS. Pentru acest salariu un programator generează total taxe încasate de stat de 3955 RON. Salariul mediu net pe economie este de 2936 RON, cu un total taxe încasate de stat de 2196 RON.
Astfel, pentru fiecare programator cu salariul mediu net din industria IT statul încasează aproape dublu față de salariul mediu net pe economie, cu tot cu această facilitate fiscală.
Programatorii sunt categoria profesionala cea mai predispusa la relocare și la muncă în regim freelancing direct pentru companii de afară. Să presupunem că înăsprirea regimului fiscal ar scoate din sistem 20.000 din cei 110.000 programatori, care ar migra sau ar lucra în regim de freelancing, posibil cu domiciliul fiscal în altă țară. Bugetul de stat ar pierde de 3,4 ori mai multi bani decât suma încasată prin introducerea acestei masuri. Adica statul ar încasa în plus aproximativ 29 milioane de EUR de la cei 90.000 programatori rămași, dar ar pierde 79 milioane de EUR de la cei 20.000 care ies din sistem. Iar aceasta este doar pierderea directă, în general pierderile se țin și ele în lanț, ca și beneficiile indirecte generate de această industrie.
Deci pentru fiecare programator care migrează trebuie sa scădem din vistieria statului în mod direct în medie 3955 RON/lună. Dar beneficiile generate de această industrie sunt mult mai mari – unele indirecte, altele extrafinanciare – decât neîncasările directe, cu titlul de impozit pe venit. Pentru claritate, programatorii sunt scutiți doar de plata impozitului pe venit (0% în loc de 10%), restul contribuțiilor sunt identice cu cele din alte industrii: CAS de 25%, CASS 10%, CAM 2,25%. De asemenea, prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat la începutul acestui an, statul aproape că a anulat efectul impozitului zero aplicat programatorilor. Mai exact, transferul CAS şi CASS în grija angajatului şi taxa de solidaritate, au dus la creşterea TCE (Total Cost of Employment) cu peste 7%, adică au înjumătățit deja avantajele fiscale.
Calcul salariu și contribuție la buget fără scutire de impozit:
Calcul salariu pentru programatori scutiți de impozitul pe venit:
Industria IT are efecte multiplicatoare în creșterea competitivității în mai multe sectoare economice, având impact pozitiv asupra întregii economii românești, de la turism la comerț online sau transport, la agricultură, educație sau sănătate.
Ar fi indicat sa comparăm facilitățile fiscale, și așa înjumătățite la începutul anului prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cu toate celelalte beneficii pe care le generează, direct sau indirect în economie, luând în considerare și direcția strategică de dezvoltare a țării.
DE CE ACEASTĂ SCUTIRE DE IMPOZIT PE VENIT ARE SENS
În termini populari, când ai un magazin poți alege să oferi un discount pentru a crește cifra de afaceri si profitabilitatea sau pentru a nu fi falimentat de magazinul nou deschis la colț. La fel e și în sectorul IT. Costurile cu forța de muncă au crescut mai mult în România decât în țările vecine în ultimii ani, companiile din regiune oferă “marfă” asemănătoare și avem aceleași segmente de clienți.
E superficial să vorbim doar despre taxe încasate la buget, fără a lua în considerare realitățile economice și climatul competitiv la nivel regional și global și fără a avea o viziune strategică. Ar trebui să vorbim despre investițiile pe care trebuie să le facă statul în viitor. Iar această măsură fiscală se autofinațează prin creșterea pe care o generează aproape instant și tot ea contribuie semnificativ la plata salariilor, a ajutoarelor sociale și a pensiilor.
În 2011, când FMI a vrut să retragă această facilitate s-a facut un calcul de impact în economie. S-a demonstrat că pentru 1 leu pe care statul nu îl lua din impozitul pe venit acordat programatorilor, tot statul câștiga 15 lei ca taxe, impozite și contribuții de pe urma fiecărui programator.
Trăim într-o țară cu apetit de emigrare foarte mare iar programatorii sunt printre cei mai vânați angajați la nivel global. Până la finalul anului 2020 America va avea deficit de peste 1,4 milioane de programatori, conform unui raport Gartner, iar Anglia un deficit de peste 600.000 de experți în tehnologii digitale. Dacă ne incăpățânăm să încurcăm dezvoltarea acestui domeniu și nu îl ajutăm să își păstreze competitivitatea, o bună parte dintre programatori ar emigra iar asta ar reprezinta o mare pierdere la bugetul de stat.
Apoi, când se iau asemenea masuri, cel mai mult suferă antreprenorul român, nu corporațiile. În topul 300 al celor mai mari companii de software și servicii IT care activează pe piața locală, 40% sunt firme românești.
“Primii afectați când se iau măsuri de genul acesta peste noapte sunt antreprenorii romani din IT, nu multinaționalele. Ei nu au către cine să se întoarcă să ceară ajutor. Aceștia și-au văzut deja costurile cu forța de muncă crescând cu peste 7% peste noapte la începutul anului. Contractele cu clienții nu pot fi ajustate la fel de aleator, rezultatul fiind o erodare puternică a profitabilității” spune Alexandru Lapusan, CEO Zitec.
Fie că vorbim despre clienții firmelor de IT locale sau despre atragerea de noi corporații care pot crea locuri de muncă bine plătite, deci implicit pot genera mai mulți bani la buget, când o companie alege un partener sau o locație pentru servicii IT, aceasta face un due dilligence serios. Compania ia în considerare capabilitățile tehnice, infrastructura, proximitatea, nivelul de limbi străine cunoscute, transparența, numărul de absolvenți universități tehnice anual, similaritățile culturale dar mai ales costul total cu forța de muncă, mediul economic stabil, predictibilitatea și facilitățile fiscale oferite precum si percepția pe care o au despre strategia țării – dacă este una favorabilă IT-ului sau nu. Modificări succesive în fiscalitate, coraborate cu un climat politic agitat alungă atât clienții firmelor locale cât și multinaționalele.
“Am ales Romania în 2001 pentru a deschide un centru de dezvoltare IT datorită programatorilor talentați, a asemănărilor culturale și a faptului ca industria IT avea un trend ascendent. Facilitățile fiscale ne-au ajutat să rămânem competitivi, să păstrăm cei mai talentați programatori în timp ce competiția din alte țări din CEE devenea tot mai puternică” spune Ian Tidder, CEO and co-founder companie de software cu centre de dezvoltare software in Romania, Polonia, Moldova și Asia, companie pe care a vândut-o în urma cu câțiva ani.
Pe plan regional, competitivitatea României scade drastic.
“Personal regret scăderea competitivității regionale. De câțiva ani deja gâfâim față de alte hub-uri IT din regiune.” spune Marius Hanganu, CEO Tremend, companie de software în top Deloitte Fast 50 în CEE Region pentru doi ani la rând.
În Estul Europei sunt peste 1 milion de programatori – un sfert în Polonia și peste jumătate în Romania, Ucraina și Cehia. În centrele de dezvoltare software din Bulgaria, Ucraina sau Moldova TCE (Total cost of Employment) e semnificativ mai mic si totuși există diverse facilităti fiscale. Vorbim de o piață extrem de competitivă iar segmentele de clienți cu care lucrăm sunt aceleași. Alte împovărări fiscale riscă să sugrume această industrie, bazată în proporție de 75% pe servicii cu valoare adăugată scăzută, de tip outsourcing. Piața IT este una globală, volatilă, virtuală. România a reușit să dezvolte această industrie pentru că a avut un cost mai scăzut al resursei umane și a oferit oameni bine pregătiți.
Orice modificare fiscală generează efecte secundare imediate care scad competitivitatea. Companiile trebuie să mărească salariile angajaților pentru a nu pierde cei mai buni angajați, deci automat se erodează profitabilitatea, și așa tot mai scăzută. Vorbim de o piața în care cererea de resurse umane este mult mai mare decât oferta. Când e posibil, se renegociază contractele cu clienții în așa fel încât cel puțin o parte din costurile adiționale să fie transferate către clienți. Unii clienți pot alege să încheie colaborarea spontan, alegând destinații mai ieftine. Când o firma de servicii IT nu are clienți sau pierde un client mare nu are cum sa rețină angajații prea mult timp, tinând cont de costurile ridicate cu salariile. De asemenea, în cazul unui mic val de migrație, companiile se vor afla în incapacitatea de a mai asigura necesarul de resurse pentru desfășurarea unor proiecte în derulare sau pentru câștigarea de proiecte noi.
SCHIMBĂM PARADIGMA: NU ESTE VORBA DESPRE FACILITĂȚI FISCALE CI DESPRE O INVESTIȚIE ÎN VIITOR SUSTENABIL.
STIMULĂM DEZVOLTAREA ÎN TOATE SECTOARELE ECONOMICE PRIN DIGITALIZARE.
OFERIM FACILITĂȚI FISCALE PENTRU CREAREA DE PROGRAME DE EDUCATIE STEM DE LA VÂRSTE FRAGEDE.
CREȘTEM PRODUCTIVITATEA PE PROGRAMATOR STIMULÂND CREAREA DE PRODUSE IT
Am vorbit deja despre faptul că această măsură se autofinanțează și produce mult mai mult decât consumă și despre faptul că ne costă mai mult, ca țară, sa renunțăm la ea decât să o susținem. Sănătos ar fi să stimulăm industria IT, să o ajutăm să se dezvolte, să inoveze si să o sprijinim strategic și guvernamental în initiative de eficientizare a altor sectoare economice prin tehnologie.
La fel, ar fi mai benefic din punct de vedere economic să găsim soluții practice și pragmatice care să stimuleze creșterea productivității și a valorii economice pe care fiecare programator o generează în economie. Aceasta a crescut oricum în Romania de la 19.000 de dolari/angajat în anul 2000, la peste 55.000 de euro/angajat în 2020, conform estimărilor ANIS. PIB per capita în industria IT este de peste 25 dolari pe ora, deci este deja o industrie foarte productivă, dar care poate genera și mai multă valoare în economie.
Măsurile fiscale ar trebui să stimuleze alocarea de resurse financiare și a capitalului intelectual în dezvoltare de produse, mai ales în produse care au impact pozitiv în societate și în administrație publică sau ajută la dezvoltarea altor sectoare din economie. Acum suntem o industrie majoritar exportatoare de cod pentru produsele altora. 75% din industria IT se rezumă la servicii de tip outsourcing, cu valoare adăugată redusă, deci orice modificare fiscala afectează enorm profitabilitatea. Strategic ar fi sa stimulăm crearea propriilor produse IT de succes. Atunci, costul cu salariile ar conta mai puțin.
Tările mature au viziune si tratează digitalizarea ca prioritate. La fel si țări precum Polonia sau Estonia, unde s-a introdus un program de cetățenie digitală care s-a dovedit a fi un real success.
Dezvoltarea economică este și va deveni tot mai dependentă de tehnologie și ar trebui să folosim resursele pe care le avem în interesul dezvoltării sustenabile în toate sectoarele economice.
Digitalizarea duce la eficiență, productivitate și randament mai bun în toate domeniile. Este necesar să avem viziune și gândire strategică, să înțelegem ce fac alte țări, să invățăm de la ele și să grăbim procesul de transformare digitală.
Cum ar fi sa stimulăm, ca țară, antreprenoriatul viitorului, să stimulăm și să remunerăm implicarea în proiecte care utilizează tehnologia pentru a îmbunătătii calitatea vieții și pentru a crește eficiența în alte sectoare economice?
Cum ar fi să regândim modul în care alocăm banul public, să automatizăm procesele din instituții, să avem acces la informații de interes public în mod transparent și pe loc?
Cum ar fi să folosim tehnologia pentru a sprijini agricultura și pentru a crește randamentul tuturor culturilor, dând acces agricultorilor la senzori si aplicații care îi invață pas cu pas cum să facă asta, apoi să-I ajutăm să-și vânda marfa, printr-o platformă online?
Cum ar fi să oferim acces la educație tuturor copiilor prin tehnologie și lecții online, interactive adaptate interesului lor, precum și oportunități de recalificare adulților prin cursuri online sau acces la educație persoanelor cu dizabilități? Sau să permitem companiilor să sprijine și să dezvolte programe alternative de educație STEM (Science Technology Engineering and Mathematics) de la cele mai fragede vârste, pentru a pregăti generațiile tinere pentru lumea de mâine. Vorbim de beneficii pe termen mediu și lung dar ce strategie de țară de astăzi iși mai permite sa nu pună focus pe educație?
Cum ar fi ca românii sa aibă acces la consultații medicale sau la un diagnostic rapid online printr-un click?
Sau să platim taxe, impozite sau amenzi online, să scăpăm de cozi, să fluidizăm traficul, să facem orașele mai sigure prin sisteme de supraveghiere, să reducem consumul de apa utilizând senzori care optimizează consumul de apă în parcuri sau grădini.
Acestea sunt toate soluții funcționale în țări dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie doar sa găsim acele metode, sprijinite de govern prin măsuri fiscal adaptate nevoilor secolului 21, prin care stimulăm utilizarea tehnologiei în scopul binelui și pentru dezvoltare.
Noua generație de antreprenori, împreună cu guvernul ar trebui sa conlucreze pentru creionarea unei strategii coerente prin care sa păstrăm în țară talentele din cercetare, digital și din IT astfel încât să le folosim pentru accelerarea procesului de digitalizare în instituțiile de stat dar și în alte domenii – în agricultură, educație, sănătate, utilități, turism, comert online, etc. Asta ar duce automat la creșterea calității vieții pentru toate categoriile sociale.
Cred că deocamdată ne canalizăm atenția într-o direcție greșita.
Cred că intrebarea corectă ar trebui să fie: ce măsuri putem lua si ce fel de facilități putem oferi pentru a optimiza modul în care utilizăm capitalul intelectual din IT și din alte domenii, stimulăm colaborarea și cum apelăm la tehnologiile viitorului pentru a genera valoare adăugată în societate și, implicit, multe alte beneficii financiare in economie, directe sau indirecte.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Spunea cineva ca ar fi bine sa ne gandim ce anume incearca sa spuna Dnul Orban cu propunerea asta. De exemplu, de ce n-a facut-o inainte de alegeri? De ce acum? E interesant sa vezi un partid liberal a carui prima propunere cu caracter economic, dupa alegeri, este renuntarea la facilitatile fiscale pentru cel mai dinamic si performant sector al economiei romanesti, cu motivatia echitatii. M-as fi asteptat la asa motivatie de la social-democrati, de la liberali m-as fi asteptat la propuneri pentru eficientizarea cheltuirii banului public, la masuri care sa duca la impulsionarea domeniilor performante ale economiei, etc. Nu-mi pot explica interventia asta decat in contextul in care PNL, devenit de ceva vreme deja al doilea partid etatist al Romaniei, se pregateste sa preia guvernarea. Cum banii nu mai exista, se pregateste nu de stimulare economica ci de renuntarea la masuri de stimulare fiscala si la impunerea unor taxe suplimentare. Nici un fel de comentariu despre felul in care se arunca banii pe geam in sectorul de stat, unde avem o educatie aflata pe ultimul loc in UE, un sector sanitar de stat unde intri pe picioare si iesi intre patru scanduri si o administratie aflata inca in secolul 20 si care nici nu vrea sa se schimbe (vezi renuntarea la programul de informatizare finantat cu Banca Mondiala). Bazinul electoral PNL este in mare acelasi cu cel al PSD si e poate firesc sa vedem aceeasi politica economica, asa ca sa incercam sa ne pregatim pentru un nou si mare fiasco. Ce sper e ca USR+ sa nu ia parte la ceea ce urmeaza sa se intample, sa fie cu adevarat o alternativa. In sfarsit imi explic de ce Cilos a refuzat sa se asocieze PNL inainte de alegerile din 2016.
D-l Orban a facut apel la ceea ce a invatat acasa de la tatal sau despre cum se pune problema, in materie de economie desigur.
Noul fiasco va fi probabil un USL2 si un alt cuplul comic.
Sunt total de acord cu argumentele aduse in ceea ce priveste sprijinirea domeniului IT.
Propun totusi o schimbare:
Sa se acorde scuturi fiscale DIRECT firmelor din IT, nu programatorilor (oricum noi negociem salariul net si angajatorii vor plati diferenta daca se reintroduce impozitul pe venit)
Poate pentru că programatorii sunt români și multe din firme sunt străine? E corect sa ii susții pe oamenii tai in primul rand, nu pe firme.
„Un nebun arunca o piatra in apa si 10 intelepti n-o pot gasi”
A fost o remarca de razbunare (in stilul PSD – dati banii inapoi ca n-ati votat cu noi). Majoritatea celor din domeniul IT au votat USR+ in loc de PNL(vezi si analiza lui Moise Guran). :)
Un articol asa de bine structurat si cu o analiza sumara a catigului/pierderilor (dupa parerea mea) ar merita sa-i fi ajuns sub nas si la domnul cu pricina…. nu ca ar invata ceva din asta. :(
Analiza este buna, dar pleaca de la o preiza complet gresita: masura propusa de Dl. Orban nu este una financiara / fiscala, ci politicianista, POPULISTA.
Scopul nu este nicidecum sa aduca bani mai multi la Buget, Dl. Orban este prefect constient ca mairile firme de soft vro PLEACA urgent din tara, deci incasarile vor fi mai mici.
Nu, este o masura POPULISTA, menita a lua din electoratul pedesereului:
milioane de telespectatori Antena 3, FOSTI VOTANTI dRACNEA, vor exclama cu IMENSA satisfactie: „Bravo, tovarase Obran! Arde-i la buzunar pe softistii astia, care freaca menta si au salarii nesimtite!” si vor vota cu liberalii in loc de pedesere …
Nu, este evident vorba despre o facilitate fiscală. Și ea nu a fost deloc diminuată prin trecerea contribuțiilor, căci a rămas tot 10%. Efectele negative ale trecerii contribuțiilor (care au fost corectate prin scăderea impozitului pe venit de 16% la 10%) au fost corectate și în sectorul IT, unde scăderea impozitului pe venit nu putea opera (el fiind deja zero) și unde s-a găsit varianta cu OUG 3/2018.
Creșterea costului cu forța de muncă (TCE) l-a afectat pe angajator, nu pe angajat, scăzându-i profitul cu respectivul 7%.
Salariile programatorilor s-au diminuat din 2019 cu 2,2% (6683 în feb. 2019 față de 6835 în nov. 2018).
Aș fi interesat să aflu care sunt cauzele pentru care competitivitatea regională a României scade în acest sector de activitate.
„Facilități fiscale…”
După părerea mea se discută despre subiectul acesta mai mult decât s-ar cuveni, pentru că dl Cațu a mai spus bazaconii în trecut…
Este foarte probabil, cred eu, ca PNL să nu modifice facilitățile fiscale existente în domeniul IT pentru că ar fi sancționat de propriul electorat. Dar, de fapt, ce i-o fi venit d-lui Orban!?…
Pe de o parte, pentru că munca este supra-impozitată în România, observând diferențele dintre cei care beneficiază de facilitățile fiscale și ceilalți angajați, economiștilor PNL acestea li s-au părut mari, iar liberalismul, nu trebuie să uităm nicio clipă, este în esență o doctrină politică de centru-stânga.
Pe de altă parte, românii nu sunt obișnuiți cu facilități sub formă de deduceri, ci mai degrabă cu subvențiile și mai ales la consumator, nu la producător. De ce? Pentru că subvențiile creează cetățenului-votant sentimentul că politicianul „îi dă ceva”. Or, problema este că, dacă subvențiile încurajează nemunca, deducerile fiscale, dimpotrivă, încurajează munca.
Dar, cred că este necesar de făcut o observație. Facilitățile fiscale acordate firmelor (IT, în cazul acesta) încurajează investițiile, în vreme ce facilitățile acordate angajaților atrag un număr mai mare de lucrători în domeniul respectiv.
O.K. Haideți să vedem ce anume dorește guvernul nostru, ce politici și ce strategii pe termen mediu și lung propune națiunii și care sunt domeniile prioritare. Nu putem vedea…(Domneiile de dezvoltare declarate prioritare au fost complet neglijate.)
Este însă clar că efectul facilităților fiscale acordate angajaților sporește numărul de lucrători IT care activează pentru firme externe. De fapt, este vorba despre o formă de „lohn”, precum cel din confecțiile textile, spre exemplu, pentru că efectul imediat este atragerea unui număr mai mare de angajați către domeniul respectiv.
Dacă aș fi în situația d-lui Ludovic Orban (bine că nu sunt) eu aș propune o măsură liberal-economică, nu doar una de esență doctrinară liberală. Anume, aș promova adoptarea de facilități fiscale și pentru întreprinderile românești care activează în domeniul IT, nu doar pentru angajații lor. Astfel, domeniul ar fi considerat prioritar, strategic, iar beneficiile pe termen lung ar fi cu siguranță mult mai consistente și ar atrage mai multe investiții directe în IT.
Intr-unul dintre putinele postari pe care le fac, imi permit sa fac o remarca din pozitia unui doctor in administrarea afacerilor in SUA.
Poate doamna sau domnisoara sa vina sa ridice N argumente in favoarea pozitiei domniei sale, insa nu le face si valabile.
Situatia sectorului IT in SUA arata ca sectorul nu are nevoie de stimulare deloc. IT-istii nu sunt mai bine platiti decat alte categorii de salariati de inalta calificare. Observ mai nou ca inginerii mecanici specializati in electronice, inginerii software din industria de aparatura mobila si inginerii hardware sunt la mare cautare si nu au salarii mai mici decat IT-istii. La fel sunt cercetatorii angajati de tot felul de firme in domenii de varf, cum ar fi aparatura medicala, aerospatiala, farmaceutica, genetica, si alte cele.
Nu e corect sa incurajezi IT-istii cu impozite scazute la salarii si sa ii lasi pe ceilalti din industria de varf cu mana intinsa, nici chiar in Romania. Industrii de varf in afara de IT aduc venituri importante mai tuturor statelor vestice, si atunci de ce este favorizat IT-ul in Romania in dauna tuturor celorlalti?
Normal ar fi statul sa incurajeze crearea de afaceri in toate domeniile de varf prin scutiri de impozite pe venit. Nivelul de 16% pentru salarizarea din Romania este extrem de competitiv. Impozitul progreesiv din SUA ia mult mai mult din veniturile salariatilor, insa afacerile au reguli stricte in ceea ce priveste contributia prin munca. Nu exista o limita de profit, insa nu poti avea o firma producand fara sa aiba o forta salariala platita legal. In privinta asta, corporatiile au de castigat in SUA la sume mari, pentru ca ar plati un impozit de 21% pe profit, plus 15% dividendele acordate. La profituri mari e mult mai avantajos pentru o corporatie decat pentru un PLC, unde totul merge ca delaratie de venit, cu taxele aferente, care pot fi uriase la venituri consistente.
In concluzie, desi personal nu prea inghit PNL-ul, m-as putea vedea de acord cu un alt sistem de incurajare a domeniilor de varf. Cel care exista curent nu poate fi extins la toate domeniile de varf fara costuri uriase de la buget si este discriminatoriu, favorizand doar o industrie de varf in dauna altora tot la fel de profitabile. Masurile de impulsionare ar trebui sa fie altele, incurajand startupurile profitabile in aceste industrii. A fost o vreme cand IT-ur era cam tot putea oferi Romania. La ora asta, cu firmele exportand lucru in tari ca India si China, cam greu de sustinut o astfel de pozitie.
Domnule Gafencu, vorbim de 10% și nu 16%.
In Ro exista facilități fiscale și pentru celelalte domenii de vârf, in speță pentru cei care lucrează în partea de cercetare-dezvoltare. Indiferent de domeniul de lucru al firmei. Daca o firma produce șuruburi și are un proiect în derulare in care se cerceteaza și apoi se dezvolta cum se pot face suruburi conice, tot personalul angrenat în activitatea de cercetare-dezvoltare este scutit de acest impozit de 10%.
Scutirea seaplica salariaților numai dacă sunt derulate aceste proiecte de cercetare-dezvoltare, nu e o chestie by default.
Problema in Ro este că cineva trebuie sa scrie aceste proiecte de cercerare-dezvoltare, sa creeze echipe, sa implementeze/dezvolte proiectele.
La o multinațională acest lucru e mult mai simplu, exact așa se lucrează, pe proiecte, de la începutul venirii lor. Toata munca are un proces bine definit, partea de cercetare este la inceput și apoi partea de dezvoltare a produsului din cadrul proiectului. Mentenanță nu este scutită de impozit, dar pare normal sa fie așa, odată produsul livrat, mentenanță nu mai presupune lucru activ.
Facilitățile fiscale vin și de la UE. Pentru trainuirea personalului nou angajat, pentru „long life learning”, pentru integrarea persoanelor defavorizate samd.
Problema in Ro este că nu are cine sa scrie astfel de proiecte in instituțiile birocratice (sunt angajați doar birocrați care nu cunosc legea și facilitățile acordate prin lege). Dar companiile private au tot interesul să cunoască legislația și caută activ astfel de scutiri și facilități. De la începutul anului deja am auzit de 3 firme de IT (mici, ce-i drept) care și-au schimbat domeniul de activitate în „construcții” din cauza facilităților oferite firmelor de construcții. Și salariaților acelor firme.
Impozitul progresiv nici nu poate fi pus în discuție pentru că toți birocrații din administrație și-au dat salarii mari. I-ar afecta in primul rand pe ei. Apoi pe it-sti si pe ceilalți.
@Stefan,
Subventionarea taxelor numai a unor categorii de personal in dauna altora ridica aspecte etice dificile si incurajeaza coruptia. Firmele IT nu angajeaza numai programatori. Mai angajeaza si ingineri hardware proiectand platformele hardware, mai angajeaza si designeri pentru aspectul produsului, mai angajeaza si marketeri inovativi. Inovatia nu apare numai in dezvoltarea de programe, apare la orice fel de nivel in procesul de livrare a produsului. Impulsionand numai programatorii este foarte imoral, pentru ca si restul contribuie la succesul unui produs.
Daca vrei sa impulsionezi o industrie, nu favorizezi o categorie de personal impottriva altora. Subventionezi produsul la consumator. In felul asta, numai firmele foarte competitive razbesc.
Dupa domnia ta, nici nu conteaza ca firma e competitiva sau nu, toate primesc subventii de-a valma. Or asta genereaza coruptie si nedreptate. Nu exista nici o dovada ca nu exista firme IT fictive in Romania in care „programatorii’ fac cu totul altceva si firma e IT numai cu numele.
Argumentul ca scutirea de 10% taxe tine programatorii in tara nu tine deloc. Nu cred ca 10% face diferenta la o oferta de lucru in strainatate.
Nu am fost prea explicit, scuze. Toate persoanele care lucrează pe proiecte de cercetare-dezvoltare de produs sunt scutite de acest impozit. Si mecanicii, și cei din hardware, și designerii, și marketerii inovativi, și contabilă care ține fiscalitatea, și femeia de servici daca este persoana activa in proiect (sunt condiții bine definite când este vorba de personalul tesa, exista legislație). Pe perioada de cercetare-dezvoltare a produsului. Nu pe perioada de fabricație și punere în vânzare.
Nu este neaparat vorba de impulsionarea unei industrii. Este doar o facilitate acordata oamenilor ne-bugetari din industriile creative (nu uitati: cercetare-dezvoltare). Nu se pune neapărat problema selectării unei industrii anume. Firmele de IT au venit cu un proces foarte bine pus la punct care s-a pliat pe cerințele legii. Apoi firmele de automotive, pe partea de dezvoltare de produs, nu pe producție. Și industria de medicamente se încadrează pentru că și ei cercetează și dezvoltă produse. Producția de medicamente nu, doar cercetarea-dezvoktarea.
O firma, daca nu este competitivă, se închide.
Si nu, nu toate firmele de IT primesc de-a valma ci „doar daca veniturile anuale ale angajatorului sunt de cel putin 10.000 de dolari pentru fiecare angajat care obtine aeasta scutire”. Nu se pune problema că firma să facă altceva și angajatii să beneficieze de facilitate.
Nu, nu cei 10% tin programatorii acasă. Ci familia. Nu, nu toată lumea vrea sa își crească copiii afara. A pleca nu este ușor, chiar deloc.
@Stefan,
Nu am nici o dovada ca lucrurile stau cum le prezinti, devreme ce toata lumea vorbeste doar de IT.
SI choar daca lucrurile ar sta cum le prezinti, tot as avea o problema. Subventia asta nu e aplicata cu cap, si companiile pot sa investeasca in produse cu viata de raft foarte scurta. E de ajuns sa faca un profit atat cat sa justifice subventia, dupa care produsul moare.
Dupa mine, cel mai inteligent mod statul poate impulsiona un sector este prin acordarea de subventii la cumparator, dupa modelul subventionarii la cumparator a masinilor electrice in SUA. In felul asta, consumul este incurajat si numai firmele cu adevarat competitive rezista pe piata. Statul subventioneaza o line de produse, nu o firma anume.
http://www.research.gov.ro/ro/articol/4015/sistemul-de-cercetare-facilitati-fiscale-cdi
http://mobile.hotnews.ro/stire/22721838
@Stefan,
Scutirile de cate spui sunt valabile doar pentru IT, nu pentru alte sectoare. Legea spune clar ‘programe de calculator”. Asa ca proiected R & D pentru medicamente, masini sau altele nu pot intra in incidenta acestei legi, create in 2019.
https://www.noulcodfiscal.ro/titlu-4/capitol-1/articol-60.html
Ramane cum am discutat in postarea mea initiala. Legea e discriminatorie, favorizand o singura industrie in dauna tuturor celorlalte. Articolul pe care l-ai referit nu e nimic mai mult decat o lista de dorinte, neimplementate de vreo lege in Romania.
@George Gafencu
Ce pot sa spun? O firma competitivă angajează juriști și economiști buni care citesc în amănunt legile și facilitățile ei. Nu care se opresc la primele paragrafe. Eu citesc clar, exact în documentul oferit de dumneavoastră: „3. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, definită conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică”. (Noroc cu juriștii și contabila de la noi că știu ce au de făcut!).
Dar sigur, daca va încăpățânați dumneavoastră în idee, nici o problema. Fie cum spuneți, fie doar it-stii!
@Stefan – O firma, daca nu este competitivă, se închide.
În România?! Primește comenzi de la stat și nu are nevoie să fie competitivă. Ați și uitat de firmele lui Sebastian Ghiță, vă credeți vorbind despre Statele Unite?
@George Gafencu – excelente cele două comentarii, până la urmă a dat Domnul să fim și noi o dată de-acord 100% :)
@Harald,
Sa fie intr-un ceas bun!
Tocmai termin un doctorat in administrarea afacerilor in SUA si o sa postez mai des. Insa o sa ma retin sa postez in nume propriu in afara domeniului unde am ceva expertiza.
Frumos și clar explicat, mulțumesc și felicitări!
Am scris o postare mai lunga, deloc magulitoare, Apoi am sters-o pentru ca nu am avut inima sa apas „comenteaza” stiind cat de tare ar fi durut.
Doamna autoare, va recomand sa studiati domeniul inainte de a scrie, sa aprofundati exemplele utilizate si sa va revizuiti radical modul de exprimare.
Daca ati face asta mai des inainte sa va postati lungile comentarii in care bateti apa in piua, blogul asta nu ar avea decit de cistigat.
Autoarea vad ca are un nume si o scurta autobiografie. Poate ca ar fi bine ca, inainte sa-i faceti recomandari si sa-i oferiti sfaturi nesolicitate, sa va prezentati si dvs: cine sinteti, cum va cheama, cu ce va ocupati etc.
Dupa ideile pe care le ventilati sinteti fie somer, fie oengist, fie salariat prin vreun minister, asa ca nu ma astept sa va deconspirati.
Daca vi se pare ca articolul merita comentarii, ma astept sa o faceti. Desigur, daca puneti si un link spre CV-ul Dvs care probabil apartine unui candidat la premiul Nobel.
Va multumesc pentru ca imi cititi comentariile, felul in care le calificati doveste ca de fapt sunt prea scurte pentru a ajunge la mintea unora.
Cat priveste indemnul la a „ma desconspira” si calificarile asupra persoanei mele – agresivitatea acetrora dovedesc atat faptul ca nu intelegeti nimic din ce inseamna o platforma cat si faptul ca aveti o relatie personala cu autorea.
Nu am nimic cu relatiile personale, cat timp nu se amesteca in partea profesionala.
Sunt nevoit sa va recomand si Dvs. sa va informati si in legatura cu eticheta pe internet. Desigur, daca nu va oboseste sa cititi mai mult de 2 randuri.Puteti citi insa pe etape: mai intai 2 randuri, va odihniti 5 minte, apoi urmatoarele 2 randuri . Si tot asa.
()()()
Asa imi trebuie daca am vrut sa fiu diplomat. Trebuia sa postez primul comentariu. Data viitoare voi avea grija sa o fac. A devenit de-a dreptul deranjant nivelul catastrofal al unor articole. Se intimpal asta si pentru ca oamenii cu bun simt prefera sa taca.
Sunteti multumit acum? V-ati bagat unde nu va fierbe oala.
Nu v-a intrebat nimeni nimic. Autorea daca vroia sa spuna ceva, o facea.
Si poate ca ajungea la ceva, la un progres. „Multumita” Dvs nu numai ca nu a obtinut nimic, dara atras atentia si asupra articolului respectiv.
Ca si asupra „calitatii” aparatorilor sai- adica a Dvs.
I-ati facut autoarei numai rau iar pe mine sa nu va inchipuiti ca ma deranjeaza bazaconiile pe care le-ati scris.
Platforma se bazeaza pe comentarii, iar daca articolele sunt de slaba calitate, dorinta de a le comenta scade si ea. Toata lumea pierde.
@Stefan.
Am tot incercat sa postez in thread-ul meu si sistemul a refuzat sa accepte postarea.
Mi-ati ofering informatii inacurate. Numai domeniul IT si angajatii asistand dezvoltarea de „programe de calculator” sunt scutiti de impozitul pe salariu. Singura conditie este sa aiba o functie cu numele preaprobate de lege, si nu neaparat cu o licenta in domeniu,
Articolele pe care le-ati postat nu sunt argument.
Legea e clara in privinta asta. Iata o parere legala care confirma ceea ce am citit in legea emisa.
https://www.avocatnet.ro/articol_47391/Scutire-impozit-IT-2018-De-azi-aceasta-va-putea-fi-cerut%C4%83-pentru-mai-mul%C8%9Bi-salaria%C8%9Bi.html
Parerea mea initiala ramane in picioare. Scutirea asta are probleme de etica, si e prost construita.
@George Gafencu
Domnul meu, citiți doar ce va convine pentru a va susține ideea.
Linkul oferit de dumneavoastră este doar o extindere a drepturilor salariale unor categorii cat mai mari de salariați din IT.
https://legestart.ro/scutire-de-impozit-pentru-cei-din-cercetare-dezvoltare-si-inovare/
Companiile axate pe productie au tot interesul să cunoască legile. Dumneavoastra, că persoana fizica, urmăriri doar mass-media care repeta obsesiv că doar it-stii. Fie cum vreți dumneavoastră, daca nu sunteți antreprenor, nu e nevoie să știți toate legile și facilitățile.
@Stefan,
Încerci să vinzi ce nu se poate vinde. Contextul e clar în lege “programe de calculator”, deci industria IT. Toți autorii de pe contributori vorbesc în acest context. Nu exista facilitați fiscale în orice fel de alt context. Persoane fizice de care spui nu sunt angajați, sunt vestitele PFA, însă contextul e clar, IT.
Mă amuză argumentul dumneavoastra: „toată lumea de pe Contributors vorbește despre it”, deci e vorba DOAR de IT.
„Vorbește lumea”… Uitasem de asta! :)))
Puterea vorbelor, ați dreptate! Fie cum vreți dumneavoastră, numai it!