Consiliul Național al Elevilor a propus interzicerea existenței unor intrări separate în școală, destinate exclusiv profesorilor, argumentând că este o măsură discriminatorie, iar subiectul a născut, după cum era de așteptat, mai multe controverse. În loc de o dezbatere sănătoasă în care fiecare parte să explice de ce vrea într-un anume fel, au ieșit la suprafață frustrările, orgoliile rănite, copilăriile nefericite ale unor actuali adulți, iar discuția are aerul unei lupte pe care unii au luat-o mult prea personal. Elevii nu sunt egali cu profesorii, iar acest lucru este perfect normal în contextul în care vrem ca un adult pregătit intelectual să formeze un copil. Cred că nici copiii nu aspiră la o astfel de poziție pentru că sunt și ei conștienți de limitele dezvoltării lor cognitive, emoționale, intelectuale. De fapt, se schimbă sensibilitățile pe măsură ce vin noi generații.
Faptul că ei doresc să intre pe aceeași ușă pe care intră și profesorii în școală nu subminează autoritatea cadrelor didactice și nici nu îi transformă pe elevi în potențiali purtători de catalog. De vreme ce există un Statut al Elevului, cred că nu ar trebui să ni se pară o bizarerie că ei revendică anumite lucruri, ci ar fi bine să ne indice faptul că sunt conștienți de existența unui argument legal pe care ei îl pot folosi atunci când își doresc să obțină ceva. Și nu cred că îi deranjează că sunt mai multe intrări într-o școală, ci mai degrabă delimitarea de tip „pe aici nu se trece” de care se lovesc atunci când vor să aibă acces prin zona destinată profesorilor. Și dacă nu ceri la 16-17 ani și nu ai un sâmbure de rebeliune, atunci când?
Școala nu este doar despre elevi, ci și despre profesori care s-au separat și ei în două tabere, cei care îi susțin pe elevi și cei care se simt degradați profesional, intelectual dacă intră pe aceeași ușă cu elevii. Marasmul statutului cadrului didactic nu se va accentua din cauza asta, este doar un pretext de care ne agățăm ca să ne mai strigăm durerea și de data aceasta. Și este o durere justificată pentru că imaginea profesorilor este tot mai depreciată din cauza unei rele guvernări și a unor politici școlare proaste. Sunt puncte nevralgice foarte sensibile chiar și după greva din vară, iar orice discuție care ar putea plasa profesorul într-o oarecare poziție de inferioritate nu face decât să agite și mai tare spiritele.
Cu toate acestea, nu se justifică ieșirile care mustesc de egoism și frustrare din partea profesorilor. Nu ești cu nimic mai bun sau mai împlinit dacă ai exclusivitatea ușii pe care intri în școală. Elevii te admiră sau te urăsc indiferent de câte intrări sunt în școală, poate mai de luat în serios e ușa de la clasa pe care noi intrăm în fiecare zi, cu gândul nobil de a face un act educațional bun. Iar dacă am fi chiar atenți la cum sunt elevii, am vedea că sunt foarte mulți care nu ar dori să fie văzuți mereu de profesori și natural și-ar delimita o zonă a lor. Iar impedimentele de ordin tehnic-aglomerație, coate- se pot rezolva cu vorbă bună de ambele părți, iar dacă nu se poate acest lucru, există un regulament intern în fiecare școală care sancționează abaterile disciplinare.
Nu ușa este problema, ci care ne sunt sensibilitățile. Cred că cel mai bun sfat de pedagogie l-am primit în facultate, de la un profesor cu care nu am făcut cursuri de psihopedagogie: lucrurile merg bine atunci când cei de la catedră îi consideră tot oameni și pe cei din bănci. Noi să fim mai înțelepți decât copiii pe care îi educăm, nu să fim în competiție cu ei, cred că aici este cheia care deschide și închide ușa pe care intrăm în școală.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
O discutie deschisa despre o nontema, discutie care pe vremea mea de elev daca cineva o deschidea ar fi priviit ca un martian. Existau atunci intrari pt profesori si intrari pt elevi, unde constructiv n-a fost posibil se foloseau aceleasi usi, a ce numim „comon sens”, o gandire sanatoasa.
Astazi sub impactul ideologic si al CP , vezi articolul domnului Paun si a peste 100 de comentarii, treburile s-au schimbat radical iar tanara generatie sa arate respect fata de profesori, respect care realmente a disparut complet si sa deschida discutii mai putin despre niste usi decat despre teme care vizeaza pregatirea lor, disciplina si comportamentul in scoala.
Pe vremurile alea nu era voie să deschizi discuții, erai privit ca un marțian, bine zici. Nu aveau voie nici să gândești nici să vorbești, umbra comunismului atârnǎ greu și acum prin cuvintele tale.
Respectul se câștigă individual nu ca și categorie socială sau meserie. Respectul nu a fost câștigat atunci, a fost impus, și aceste cutume pe care le doream demult decedate sunt revitalizate de conformiști care nu reușesc să își înțeleagă rolul în societate.
We don’t need no education…..
Mă îndoiesc că cei din CNE ascultă sau/și înțeleg Pink Floyd. Începând cu „Animals” am trăit/crescut/evoluat cu acest fenomen (PF)…
Nu există absolut nicio justificare în eliminarea intrărilor separate: modele (profesori) și aspiranți(elevi)!
Mai degrabă o „sete” de a diminua (și mai mult) prestigiul profesorilor- și așa destul de șifonați de cei 50 de ani de „practică agricolă” și de disperețul guvernanților pentru educație (după *90)- cu excepția „momentului A. Marga”…!
Dacă toate informațiile sunt pe net, atunci ce mai este nevoie de profesori??!! Elevii pot „învăța” și singuri , nu?
Dacă școala a devenit o imensă piață de desfacere pentru droguri, atunci ce mai avem nevoie de reguli, standarde și idei stupide despre „calitatea educației”, „starea de bine” etc!
Aaa, scuzați! Probabil ”starea de bine” se referă inclusiv, la stări euforice… Am înțeles!
„Performanțele” generațiilor de azi:
– ochii și mintea (doar), în telefon;
– tendințe exagerate spre noneducație din multiple cauze, unele menționate anterior;
– părinți ultrasensibili și extrem de ostili la adresa profesorilor și deloc exigenți cu derapajele proprii și ale copiilor proprii în ceea ce privește educația;
– exprimări greoaie, scris dezastruos – până la nivel de facultate;
– incapacitatea de a analiza un text (celebrul analfabetism funcțional), de a crea un text, de a lucra cu tehnologii educaționale adecvate;
– tendințe de abordare a unor teme (ex. diversitatea) puțin înțelese și neadecvate societății românești (în traducere: importuri masive de Kitcsh -uri, pentru a „da bine”);
– părinți nepregătiți (complet) să abordeze teme educaționale actuale (vezi momentull „2 mai”, atacul asupra porfesoarei de lb străine, atacuri violente asupra profesorilor, vezi X 5, X6, T, „ML”, GLA din care coboară starletele de la liceu și un amărât de profesor care a sosit cu atobuzul/metroul îmbrăcat cu același palton de mai mulți ani…)
Cu excepția celor (f puțini) care înțeleg că nimic nu se poate fără educație, exigență, rigoare, o muncă imensă…
Da, așa este, aveți dreptate! Nu intrările separate sunt importante! Ci, mai degrabă CINE INTRĂ ÎN ȘCOALĂ ca „PROFESOR” și CE IESE PE LA „INTRAREA” ELEVILOR”!
Dacă profesorii merg la „o țigară” cu elevii, sau la o bere sau stăm comod cu fundul pe catedră când le povestim pe unde am călătorit în concediu, ce rost mai are să separăm intrările??? Poate doar ieșirile…
Domnule @profesor, elevii nu mai sunt in stare sa gandeasca cu mintea proprie de cateva decenii bune, mai precis de cand Steve Jobs a inventat i-Phone-ul (am momente de disperare cand il injur zilnic pe acest vizionar din Cupertino si momente cand ii multumesc ca a inventat „drogul tehnologic”), iar elevii cauta orice rezolvare, informatie sau orice legat de teme si proiecte direct pe telefon. Daca profesorul le arata niste carti sau ii trimite la vreo biblioteca pentru a se documenta in legatura cu temele/proiectele, exista un risc enorm de riposta asupra acelui profesor. Se declanseaza jihadul. Parca arunci cu tamaie pe un drac. Pentru un abonament de 20-30 de euro/an, astazi exista chiar si aplicatii in care sunt prezentate rezolvari si solutii pentru diverse probleme de matematica (ex: Brainly). Si stati, ca inca n-a ajuns AI in scoli. Elevii din scolile vestice au interactionat deja cu astfel de algoritmi, desigur in scop educativ, tocmai pentru a sti cum sa foloseasca aplicatia fara a se baza 100% pe acel algoritm.
Domnule profesor
In concluzie, pentru situatia dezastruoasa a elevilor// – profesorilor nici ca le pasa, nici ca schimba ceva dIn ce fac gresit = meditatzii netaxate/ilegale, rezultate catastrofale la clasa si automat in viata elevilor si al societatii, etc.. Profesorii stiu UN SINGUR LUCRU= VOR MEREU MAI MULTI BANI- SALARII MEREU MARITE ! CE DACA EI NON-PERFORMEAZA?
Asta pe langa unicitatea concediilor lor URIASE = platite de contribuabili! Si pe langa norma redusa de ore la clasa; de fapt nici un profeor nu face O ORA la clasa, caci prin lege exista recreatia/pauza de10 minute pt fiecare ora = de 60 minute.
As paria ca au vazut ca pot santaja ministerul prin greva (din care au pierdut masiv elevii-dar profeorilor nu le pasa de asta!) SI, vor face si alte greve in momente delicate pt elevi. BANI SA IASA! SI „RESPEEEECT” pentru halul in care au adus invatamantul romanesc.
Daca as fi profesor mi-ar fi jena sa ma simt in siguranță ca prestigiul meu sta într-o ușă separată, un lacăt, si un A4 pe care scrie ,,Intrarea STRICT interzisă!” plasat regulamentar la 2,7 m inaltime (,,Sa nu-l rupa”).
Daca prestigiu e o chestie care ti se preda apriori inainte de a deschide gura in prima zi de serviciu. Dacă prestigiul consta in sintagme prăfuite ca ,,dascăl”, ,,asezamînt”…
Suntem o civilizație un care unui profesor îi trece prin minte să pună la punct și pe unul de 69 de ani, ca mine…
Guvernul controlează suficientă presă încât, dacă vrea să intimideze sindicatele preuniversitarilor, atunci inventează cu ușurință dispute care să-l facă pe profesor să se teamă de elevi, de părinți, de primar, de oengist și, adesea, de disprețul universitarilor sau al altor specialiști mai bine plătiți. Pentru ca să nu-și mai bată joc de noi Nehammer al Austriei, este evident că ar trebui, alte arme nu avem, ca liceanul român să citească vreo 30 de cărți pe an (nu neapărat literatură sau românești), oferite în format electronic pe site-ul Ministerului, accesibile și Diasporei. Iar o probă a bacului să verifice cu un test grilă frunzărirea acestor 120 de pdf-uri. Dar mai are curaj vreun profesor liceal să propună asemenea blasfemie, „listă de cărți bune”?
1) Problema este legata de ideea de a avea intrare exclusivista. Daca s-ar desfiinta acest privilegiu de rang, probabil ca lucrurile ar sta, in continuare, ca si pana acum. Profesorii, in marea lor majoritate, ar intra pe aceeasi intrare, din motivul simplu ca ea se afla aproape de cancelarie, iar elevii in marea majoritate ar intra pe intrarea pe care o folosesc si acum, pentru ca n-au chef sa dea ochii cu toti profesorii cand se imbrancesc si se tachineaza. Deci schimbarea este de mentalitate mai degraba decat de fluxuri.
Dealtfel, testul pentru profesori este simplu: ar accepta sa aiba tot intrare separata, dar sa fie cea din prezent a elevilor iar elevii sa intre pe cea pe care, in prezent o folosesc ei? Daca zic „Nu”, atunci nu intrarea separata este problema, ci orgoliul si lipsa sentimentului propriei valori.
Intrebare auxiliara: Ce face sa fie „principala” o intrare intr-o cladire? Pare ca fluxul persoanelor care intra si ies din cladire. Ei bine, la o scoala, pare ca lucrurile nu stau asa, odata ce sunt cu mult mai multi elevi decat profesori iar intrarile sunt denumite invers.
2) Exsita aceeasi problema legata si de „scara profesorilor”, numai ca aici nu mai este doar de rang ci si de evacuare la incendiu! In multe cazuri, scara larga si impozanta este adjudecata de profesori iar cea a elevilor este ingusta (vorbim de scolile construite inainte de 1997, pe care leguitorul a considerat ca nu este cazul sa le supuna vreunor norme de evacuare la incendiu). Acolo, in caz de pericol grav, obisnuinta bate ratiunea si elevii vor evita scara larga, pentru ca reflexul conditionat le spune ca nu au voie pe acolo. Si se vor inghesui pe scara elevilor unde unii vor muri ca sobolanii: fie striviti de colegi, fie asfixiati.
Sa testam, din nou, profesorii: ar accepta sa aiba o scara in continuare exclusivista, dar sa fie cea ingusta, folosita acum de catre elevi?
3) Zice autoarea ” există un regulament intern în fiecare școală care sancționează abaterile disciplinare”. Lucrurile nu par sa fie asa: regulamentul intern nu poate introduce sanctiuni. Toate sanctiunile care pot fi aplicate, in legatura cu prevederile regulamentului intern al scolii sunt cele prevazute deja in alte acte normative preexistente (Statutul elevului, Ordin Ministru, Codul Muncii, etc.).
Regulamentul intern de organizare este, prin vointa ministerului, un fel de ghid general de conduita aplicabil in mod voluntar de catre elevi si profesori, odata ce nu poate introduce nicio sanctiune proprie. [Studiati capitolul „sanctiuni”.]
Dar poate gresesc, si atunci sa mi se raspunda … cu baza legala. :)
4) Oficialii nu pot oferi salarii si conditii decente profesorilor (raportat la importanta lor sociala si corespunzator rezultatelor evaluate independent si corect – gen TIMSS, PISA) si atunci inchid ochii la fenomenul masiv al meditatiilor (pe care ministerul nu il poate justifica, pentru ca ar insemna sa admita ca multi dintre cei de la catedra nu-si fac treaba – si trebuie eliminati). Deci nu pot fi corecti si atunci le ofera unora niste avantaje inafara regulilor clamate oficial ca fiind respectate. Celor cu materii „importante”, desi oficial nu exista materii mai importante si materii mai putin importante.
In acelasi mod le ofera si aceasta aparenta de statut social prin acceptarea intrarilor si a scarilor separate, deci aceasta problema nu se va rezolva pe durata vietii noastre.
In fapt, profesorii au o problema cu angajatorul lor (guvernul, prin minister), nu cu elevii. Dar sunt foarte slabi in a impune ceva guvernului (vezi esecul ultimei greve: au incheiat-o inainte de a obtine rezultate si in prezent iar stau cu umerii plecati, dezamagiti ca au fost pacaliti din nou) si atunci simt nevoia sa constate ca, totusi, undeva, au ceva putere. Si n-a mai ramas decat relatia cu elevii.
In plus, ministerul le-a luat profesorilor orice instrument de impunere a rigorii in relatia cu elevul: elevii nu mai pot fi lasati corijenti (de repetentie nu mai vorbesc – consultati statisticile), elevii nu mai pot fi dati afara din clasa daca nu permit desfasurarea orei, elevii nu mai pot fi sanctionati decat intr-un mod foarte complicat. Puterea este la elevi! Si, din pacate, au prea putina minte ca sa o poata folosi benefic. De unde si situatia actuala.
Dar, vedeti, profesorii au acceptat targul: sunt lipsiti de putere si de recompense in mod oficial, dar recupereaza in mod neoficial. Pare ca acest status quo dureaza si va mai dura. Ce vedem aici, discutia cu intrarea profesorilor, sunt doar mici perturbatii, neglijabile.
Scara in spirala de la Caragiale…ce era acolo in pauze…alte vremuri ’87
@Sanitarul: ați scris cu înțelepciune. Pacat ca toti cei care scriem aici sintem anonimi. Ca in filmele cu spioni.
Pana una-alta, la scoala, elevul se duce sa invete ceva de la profesor. Sigur, sunt si elevi-loaze si profesori-incompetenti, iar reclamatii pot veni din ambele parti.
Dar e chiar penibil ca acest subiect al intrarii in scoala este un subiect si ca este dezbatut public. Adica, generatia „fulgilor de nea” se simte discriminata la intrarea in scoala si facem din asta un subiect important?! Serios?!
De ce nu vad si eu venind, de la Consiliul National al Elevilor, de exemplu, o solicitare de eliminare a mediei din scoala la admiterea in liceu? De ce nu solicita elevii examene care sa le testeze cunostintele, in loc de note mari pentru analfabeti functional? Sau o solicitare de interzicere a telefoanelor mobile in clasa, daca nu sunt folosite in procesul educational?
Sechele ramase din comunism… eu tin minte ca faceam de garda o data pe an la intrarea profesorilor. O zi intreaga de plictiseala enorma, pentru ca de, nici smartphone nu exista ca sa te joci pe el…
Păi în situația asta, să-i lăsăm pe elevi să fumeze în pauze în toaleta profesorilor, că deh, dacă nu acum, când ?
Poate dacă au chef, să și-o și „tragă” in același spațiu (băiat cu băiat, sau fată cu fată, se poartă și la pm francez). Ce ? Ei nu au drepturi egale ?
Asta este concluzia din filmul Bruno al lui SBC?
:))
Excesul de „democrație” a.k.a. libertate prost înțeleasă dăunează grav sănătății… sociale!
Numitul „consiliu” ar face bine să se preocupe mai degrabă de „loazificarea” membrilor săi și rezultatele catastrofale de la bac decât de uși și transport gratuit.
Înainte să ceri trebuie să oferi. Până una alta „ai noștri tineri” oferă doar perle pe rețelele sociale!
Să vorbească atunci când plătesc primul impozit și devin cetățeni utili societății, până atunci, ca să citez un clasic, „ciocu’ mic”!
Criticati (indirect) CONSILIUL EUROPEI ca a sistat programul Pestalozzi?
https://www.coe.int/en/web/pestalozzi
:))
Bine punctat, ca de obicei punem caruta inaintea boilor. Mi se pare bizar ca elevii prin consiliul lor national au identificat modul „discriminatoriu” de intrat in scoala drept o problema importanta de rezolvat.
Era mult mai normal sa se preocupe de modul in care sunt educati elevii inclusiv la nivel comportamental si in vederea integrarii sociale, calitatea profesorilor si a actului didactic, respectul mutual intre elevi si profesori. Scoala romaneasca a decazut si din cauza ca nu este suficient protejat statutul cadrului didactic iar elevii considera ca li se cuvine orice si nu trebuie sa aiba nicio obligatie. E gresit, la scoala mergi sa inveti si inclusiv sa inveti sa respecti.
Or prin initiativa asta consiliul elevilor nu arata decat ca isi doresc „si mai multa egalitate” formala cu profesorii, sa se traga de sireturi cat de mult se poate. E ok ca unii profesori sunt slab pregatiti, ca unii profesori institutionalizeaza meditatiile private cu proprii elevi iar la scoala e relaxare, e foarte bine ca multe scoli nu au conditii minime de civilizatie sau nu au suficient material didactic. Dar intrarea in scoala e o problema, musai trebuie sa se frece elevii de profesori si eventual sa se impinga pe scari in drum spre clasa.
Nu am o parere ferma despre intrarea in scoli, insa inclin sa spun ca e bine sa ramana posibilitatea intrarii separate atata vreme cat comportamentul elevilor in scoli nu este suficient de civilizat si respectuos fara de profesori. Am fost elev cu multa vreme in urma, in timpuri in care disciplina in scoala era atent supravegheata dar chiar si atunci elevii ieseau in pauze in plina frenezie alergand pe scari si prin curte. In contextul asta mi se pare normal ca profesorii sa nu trebuiasca sa treaca printre elevi dand din coate si ferindu-se de eventuale mingi si alte obiecte zburatoare. Nu mai spun ca in unele scoli si licee profesorii sunt agresati de elevi derbedei in mod curent, inclusiv prin traditionalele fluieraturi dupa vreo prefosoara mai tanara. Profesorul trebui sa ajunga la ore linistit si concentrat pe ceea ce trebuie sa predea si nu stresat si timorat de ceea ce i se intampla pe drumul prin scoala. Pe de alta parte nu mi se pare normal nici ca toti elevii sa se opreasca brusc din joaca si sa faca culoar de trecere cand apare cate un profesor, nu e armata. Cu intrari separate respectul reciproc este pastrat fara efort sau posibile conflicte. Desigur ca intr-o scoala civilizata chestia asta e detaliu, iar in scolile mici din zone rurale nu exista decat o singura intrare pentru toti.
Pe la 16-17 ani si eu gandeam la fel.
Dar nu pentru ca ma credeam egalul profilor. Ci pentru ca eram vesnic intirziat -la prima ora- si intrand pe usa principala, castigam cateva minute bune. Daca nu, trebuia sa ocolesc tot hectarul de cladiri.
Acum, iesit la pensie (tinar pensionar), cred ca e bine ca elevii si profii sa intre pe o singura usa. Cu o conditie: elevii sa fie disciplinati si sa iasa/intre in ordine. Nu in harmalaie, inghesuiala etc.
Utilizarea unei singure usi ar disciplina elevii si ar constientiza profii ca nu sunt superiori tinerei generatii. Ci doar mai in virsta si cu mai multe cunostinte(profesionale, de viata). Nu strica sa-si mai aminteasca de tinerete…..
Daca vrem caste, e bine de stiut ca profii fara elevi sunt 0! Ori merg impreuna, ori se distrug reciproc, separat!
Sustin elevii, in demersul lor. (Si sustin abandonarea uniformelor si a matricolelor.)
Problema este veche si are multe fete. Nu toata lumea are acces egal oriunde, oricand si pe oriunde.
Uneori rezolvarile sunt bizare. Astfel, la UMF Bucuresti, in superba cladire a Facultatii de Medicina (facuta de Carol Davila) pe intrarea profesorilor se intra doar in conditii exceptionale (Congrese ori somitati decedate), pe intrarea studentilor intra profesorii, pe intrarea de serviciu intra studentii iar intrarea pentru evacuarea deseurilor este pentru serviciu, deci toata lumea este cu o treapta mai jos. Desi situatia este cunoscuta (si eu am semnalat-o pe vremuri) nu s-a facut nimic pentru ca nu deranjeaza pe nimeni. Dar poarta facultatii este comuna pentru toata lumea, din facultate sau din afara.
Iar atata timp cat in unele scoli exista si copii nepoliticosi, galagiosi, golani, drogati si altii de acest fel (si daca admitem ca nu au cei 7 ani de acasa, inseamna ca vinovati sunt parintii!), nici nu ar fi sanatos sa existe o intrare comuna. Altfel, asta apare ca o noua nascocire a progresistilor, care cauta nod in papura.
Aveti dreptate.
Se fac in Romania exercitii (fire drills) anuale?
Cum este cu iesirile de urgenta?
Pentru ca nu pot sa ma abtin … wc-urile sunt inca separate? :))
Se poate fuma la wc sau in curte?
@nea Durak, nu se mai fumeaza in wc cum faceam noi, cu Marasesti d-alea amarite, trase in fuga, palmate si pe sest…iar fetele ne țineau de sase !!…ce ”orori” comiteam printr-a 11-a/12-a
acu, acolo se trage pe nas…iar in curte se fumeaza ”la vedere”, chiar si iarba
„cu Marasesti d-alea amarite”
Amarati nu eram noi ca fumam tutun adevarat nu vaping cu solutii fara nici un fel de QA produse in Asia.
Si chinezii produceau tigari cu tutun Virginia original.
Poate va mai amintiti de tigarile Golden Deer, Ancient Porcelain.
Carpati fara filtru cu foita filigranata de Targu Mures sau Timisoara erau excelente.
Gauloise era doar pentru filo-francezii care vroiau sa moara cumva mai repede chiar decat Gavroche.
:))
La noi toaletele erau la comun iar pereții despărțitori, dintr-un placaj ieftin, erau constant găuriti pentru ca elevii să mai pună de un glory hole. Hehe, vremuri bune. Femeile de serviciu mai băteau cate o scândură să acopere acele găuri dar degeaba, erau date rapid jos.
Din păcate nu orice purtător de catalog este un profesor. Pentru a-și marca ascendentul, a-și impune autoritatea și a obține disciplina un profesor nu are nevoie de recuzită calpă precum intrare separată, scară dedicată (plus covor!), teme-pedeapsă, țipete sau ironii mușcătoare, uniforme, stat cu mâinile la spate. Dar majoritatea, mușcați de conștiința propriei imposturi, își găsesc salvarea in aceste ornamente exterioare. In cariera mea de elev/student am întâlnit aproape 100 de cadre didactice dar maxim 5 profesori…
…se vede asta…
Probabil ca nu prea veneati pe la scoala ori nu erati atent decat la anumite persoane. Pentru cei mai multi amintirile din scoala sunt placute, atat ale fostilor elevi cat si ale fostilor profesori. Oricum, nu este obligatoriu sa va placa ceva anume, „de gustibus non est disputandum”, deci nu se poate generaliza.
”Pentru cei mai multi amintirile din scoala sunt placute”
Ăsta e doar un mecanism psihologic, mintea păstrează preponderent amintirile plăcute ca să-și păstreze sănătatea, stabilitatea și funcționalitatea. La fel e și cu amintirile plăcute din armată, cele neplăcute erau de 10 ori mai multe, dar au fost uitate. Spre binele nostru, al tuturor 😀
Și multe amintiri din comunism sunt plăcute, dacă ne luăm după ce scrie lumea azi. Dar cele real plăcute au legătură cu vârsta și preocupările persoanei de pe vremea aceea, nu cu regimul comunist ca atare. Exact la fel e și cu școala, unii dintre profesorii de pe vremea aceea n-ar fi trebuit să umble liberi pe stradă. Examenul psihiatric pentru cadrele didactice s-a introdus abia după 1990, iar acum a devenit o simplă formalitate, există destui monștri la catedră.
Mulți impostori într-o meserie vocațională, așa este! Prea mulți eșuați profesional care găsesc refugiu la „catedră”, instruiți precar, la rândul lor.
Sa dispara si cancelaria si grupurile sanitare ale profilor si sa se foloseasca doar cele ale elevilor. Profesorii sa poarte ghiozdane si uniforme si eventual sa aiba carnete de note acordate de catre elevi! Sau mai bine sa nu existe nicio diferenta intre profesori si elevi, nici macar cea de varsta! Sau mai bine sa nu mai fie profesori, ci un robot pe scoala cu toate rolurile si functiile aferente! Dar „sala silentioasa” sa fie multiplicata si acolo elevul sa se decida asupra orientarii sexuale si a descoperirii placerilor!
Cool, nu-i asa?
„Problema” , de altfel triviala, este de fapt inca o lovitura lansata de Wokism la adresa normalitatii. Ca sa vedeti ce va urma, pe cale de consecinta, ajunge sa priviti la jalnica stare a campusurilor americane. Pentru inceput puteti sa va distrati cu scandalul Evergreen. Atat ca noi suntem 10-20 ani in urma ca de obicei. Asta uneori poate fi si ceva bun.
Eu aș vrea să știu numele celor care au adus această revendicare în discuție. Presimt că vor avea în viitorul apropiat o frumoasă carieră politică. Nu de alta dar probabil că pe vremea când eram elev, dacă m-ar fi întrebat cineva de primele 100 de probleme ale învățământului mă îndoiesc profund că aceasta ar fi fost printre ele. E exact genul de problemă la modă, care provoacă discuții și aduce „trafic” pe rețele, implicit popularitate autorilor, dar nu folosește la absolut nimic. La fel ca toaletele pentru trangenderi sau fixarea capacelor de sticla de plastic…
Iata opinia domnului Csaba Asztalos, președintele CNCD, referitoare la acest subiect:
https://www.romaniatv.net/este-sau-nu-discriminare-ca-profesorii-sa-aiba-intrare-separata-in-scoli-fata-de-elevi-csaba-asztalos-presedintele-cncd-explica-de-unde-a-aparut-acest-fenomen_8037156.html
Un non-subiect. Asta era ULTIMA problemă a elevului român. Asta cu intrările este doar o frustrare ideologică a liderilor CNE, care se visează „egalitariști”, după modelul woke din occident.
Sincer, nici nu ar trebui intrebati elevii pe acest subiect.
La nicio companie, oricât de mare ar fi, nu există o intrare separată pentru șefi și alta pentru angajați. E una și aceeași. La universități profesorii intră împreună cu studenții tot pe aceeași ușă și nu cred că în felul acesta este desființată autoritatea profesorului universitar.
E vorba mai curând de orgolii mărunte din partea profesorilor care se cred ființe divine, de o natură diferita de cea a elevului. Dacă ar fi un pic mai modești și mai sensibili la nevoile elevilor și scoala ar fi altfel. Nu intrarea conteaza, poate sa intre profesorul și prin tavan că dacă nu impune respectul și admirația elevilor prin felul sau de a fi tot degeaba e.
Atât la companie, cât și la universitate, e vorba de adulți, de oameni trecuți de vârsta majoratului, care au drepturi egale și capacitate de exercițiu recunoscută legal. Raporturile profesor-elev nu sunt comparabile cu raporturile șef-angajat.
În cazul elevilor, a-i trata ca pe egali ai adulților este greșit și este o abordare din repertoriul neomarxist. Școala românească are păcatele ei, dar copiii nu trebuie tratați ca egali ai adulților, de parcă ar avea peste 18 ani cu toții. Copiii se află acolo ca să învețe cum merg lucrurile, nu ca să stabilească ei cum merg lucrurile.
Profesorii din România sunt cei care sunt, probabil 20-25% dintre ei au autoritate în fața elevilor și fără a folosi o intrare separată în școală, dar pentru restul de 75-80%, acea intrare separată e necesară. E o autoritate falsă, ceea ce dobândesc profesorii prin folosirea intrării separate, dar e mai bună decât niciun fel de autoritate.
Dacă ar fi aduși profesori universitari să predea la ciclul gimnazial, acei profesori ar avea ”de la sine” autoritate, indiferent de intrarea folosită. Dar la nivelul mediu al cadrelor didactice din RO, intrarea separată încă e necesară vreo 20 – 30 de ani.
Cand urmeaza si impartirea cancelariei sau toaletele comune???? Ca tot ne dam cu egalitate de sanse…. intre loaza si analfabeti!
Consiliul National al Elevilor? O gluma…. DAr este la moda… Me too! Me too!!!
Dupa aceeasi logica, ar putea sa ceara sa stea in catedre, nu in banci.
„in catedre”??? in loc de „la catedre”
Asta este observatia dupa vizionarea unui film porno?
:))
Apropo de catedre! Am avut o profesoara de biologie care la cls 11, la disciplina de anatomia omului a avut ideea ca elevii care doreau cu adevarat la medicina sa tina cate o lectie oe saptamana. Se faceau doua ore pe saptamana. Avem la o clasa de 34 de elevi si doar doi elevi care doreau sa dea la medicina. Profesoara ii ajuta sa faca un plan de lectie, care sunt elementele esentiale de predat si de retinut si corelatia dintre partile anatomice. La final, profesorul tragea concluziile. Prin urmare, nu conta poarta si usa oe care intra unii si altii ci relatia profesor- elev. Acesti doi elevi au intrat din prima la medicina. Fara alte meditatii.
Cunosc multe institutii de invatamint care au din constructie doua intrari . Pentru faptul ca una este ( mai ) apropiata de cancelarie de secretariat de biroul directorului a fost aleasa ca intrare pentru cadrele didactice . Cealalta pentru elevi . In astfel de conditii , ce ii impiedica pe profesori sa intre ( si /sau sa iasa ) in scoala pe poarta ( si usa ) pe care intra/ies elevii ?!
Deja de pe vremea cand eram elev se spunea „cadavre didactice” nu cadre didactice!
:))
Nu e chiar un subiect de discutie dar, daca tot vorbim despre egalitate de ce sa ne oprim la usi? Exista si multe alte elemente care pot contribui la confortul psihic al tinerei generatii, ajutandu-i sa se integreze in noua lume care sa cladeste cu ajutorul inteligentei artificiale, vlogerilor, influencerilor si celorlalte creaturi care ne fac viata mai frumoasa.
Astfel, neaparat in parteneriat cu ISU(foarte important, ma mir ca nu a fost mentionat in articol si un punct de vedere de la profesorul Arafat) si cu jandarmeria se vor organiza fluxurile de afluire si defluire pentru elevi si profesori astfel incat sa respecte toate regulile de siguranta si protectie impotriva incendiilor, inundatiilor si altori catastrofe naturale(cum ar fi inchiderea barului de la coltul scolii). In acest sens, pentru a menaja orgoliile si a asigura un nivel rezonabil de confidentialitate, afluirea elevilor va avea loc pe la intrarea profesorilor iar defluirea prin cea a elevilor. In mod similar, afluirea profesorilor se va produce pe la elevi iar defluirea prin locul care le era destinat initial in acea epoca de discriminare si teroare intelectuala.
Pentru a creste gradul de confort al elevilor exista insa cateva masuri care pot fi luate imediat.
1. Desfiintarea catedrei si bancilor si inlocuirea lor cu tejghele de tip bar montate de-a lungul peretilor. In afara de economiile realizate prin renuntarea la mobilier, acest lucru ar permite derularea orelor intr-o atmosfera relaxata, propice discutiilor care sa avanseze cunoasterea spre zone pe care nici nu le putem intui acum(ceva gen Carturesti, dar cu scaune de tip bar). Evident, comitetul de parinti va putea lua in discutie si montarea unui automat de bauturi calde astfel incat elevii obositi sa poata servi o cafea fara sa ma bata drumul pana la chiosc. Nu mai vorbim aici despre spatiul care se castiga in clasa si care ar permite montarea in mijlocul clasei a unei mese de snooker unde cei cu adevarat merituosi sa poata savura un moment de relaxare.
2. Infiintarea de locuri pentru fumat in scoala, similare celor din aeroporturi. Toata lumea isi aduce aminte de oroarea vremurilor cand trebuia sa te ascunzi ca sa tragi cate o tigara in pauza mare, incasand si un catalog in cap atunci cand dadea un profesor peste tine. Aceasta discriminare trebuie sa inceteze iar elevii fumatori sa recunoasca ce sunt si sa nu se mai ascunda. Exista numeroase avantaje ale acestei amenajari care poate fi realizata cu costuri minime, eventual suportate tot de comitetul de parinti. Ne indeptam inspre o societate incluziva si trebuie sa educam tanara generatie in spiritul acceptarii tuturor minoritatilor(cea a fumatorilor e una dintre ele) sau nu?
3. Desfiintarea segregarii in ceea ce priveste utilizarea toaletelor. Nu e normal(cum e cazul intrarilor/iesirilor) sa existe toalete pentru elevi si toalete pentru profesori si ma mir ca acest subiect nu a fost abordat la consiliul national. Pastrand deocamdata separarea intre sexe se poate initia un proces de democratizare la nivelul wc-urilor scolare astfel incat toata lumea sa beneficieze in mod egal de roadele bunei cresteri si igienei personale traduse prin arome inedite si ornamente bio surprinzatoare.
Acestea sunt doar cateva propuneri constructive, o lista mai lunga va fi transmisa printr-un memoriu catre secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar si in CC catre consiliul national al elevilor, organizatie care seamana putin cu fostul UTC, generator de tineri politruci si mancatori de …. stiti voi ce.
Un pic defazat …
https://www.theguardian.com/business/2023/nov/06/wework-bankruptcy-debt-remote-work
A simtit Dragnea ca japonezii sunt dubiosi cu contractele si nu s-a intalnit (i-a dat cu flit) cu PM japonez? :))
Nu stiu daca stia si de scandalul cu fujitsu – https://www.msn.com/en-gb/news/newslondon/post-office-investigator-denies-acting-like-mafia-gangster-with-subpostmaster/ar-AA1mNSH2?ocid=winp2fptaskbar&cvid=39b48c2f316a42d08206ee4a2901584b&ei=19
@Dna Prof. Roxana Rusin
Titlul corect ar fi că unii elevi mai ”aud” Pink Floyd, nu ”ascultă”.
Muzica aia era produsul unei societăți, mentalități, etc., specifice acelor vremuri, pe care ei, săracii elevi, n-au cum s-o inteleaga… la ei prinde Gheboasa, untold-uri, chestii d,astea.
Dvs fiind profesoara, de istorie veti intelege ca actualii elevi, care, de ex. nu fac diferența (dar-mite sa si fi auzit de astia) intre Maria Tanase si Fărîmița Lambru, rolul lor in cultura muzicala românească, ar și întelege ei ce-i cu Pink Floyd și rolul lor in cultura muzicala de pe acolo
Sa fim seriosi…si realisti
…si sa ramina deocamdata la intrarea separata
Am fost elev acu 30 de ani. Inca de atunci era deranjanta intrarea, scara, usa, poarta profesorilor.
Mai tirziu, „in cimpul muncii” am observat aceleasi reflexe arhitectural-organizarorice mai ales in institutiile de stat: seful, rectorul, decanul, directorul etc au intrare separata, lift propriu, wc privat, coridor propriu etc etc etc…dupa imaginatie si dupa cum e constructia sediului.
Si in cazul societatilor de stat si unele private e la fel: prostimea/clientii/abonatii/contribuabilii au de regula acces prin spate, prin usa mica, pron dos etc.
Este un model cultural organizational ce reproduce si imprima inca din scoala sefimea, superioritatea celui cu o functie fata de restul.
Ce invata elevii? Ca trebuie sa te „scoti” , sa devii cumva sef/director/privilegiat. Sa fii peste marea masa de sclavi, slugi inutili, deranjanti marunti.
Ca pentru a fi „om implinit” nu trebuie sa fii competent, empatic, in relatie cu ceilalti. Nu. Trebuie sa devii un special, un boier ce pluteste peste multime, un Tariceanu ce intra peste rind, un director cu masina secretara lift si coridor cit mai private, doar pebtru tine.
Este un model pagubos si va face mult rau in continuare generatiilor de copii, ce vor perpetua aspiratii de vataf si arendas mediocru.
Ar merita un studiu sociologic/antropologic aceasta „arhitectura a sefiei” tipuc romineasca..
Eram spre sfîrșitul liceului, vreo trei ne-am întîlnit în oraș și am intrat într-o berărie. Am luat halbele de la bar și ne tot învîrteam prin local, pentru că la toate mesele erau consumatori. Am observat noi o masă de-aia lungă de stejar, dar la un capăt era un profesor de-al nostru cu cineva și nu îndrăzneam să ne așezăm. Profu’ ne-a văzut că ne fîstîcim și ne-a arătat simplu locurile libere: „Ședeți, băieți!” Nici lui nu i-a scăzut rangu’, nici nouă respectu’. Dimpotrivă. Că de fapt și el și noi eram acolo să bem bere.
În problema cu ușile școlilor, n-am nici o părere, cu toate că am fost profesor. Poate că-i doar un pretext de discuție, așa, la derută, sau de a se băga cineva în seamă.
Bună ziua! Cum bine observă domnul Sanitarul și zice la punctul 4, și mie mi se pare că profesorii din preuniversitar, fiind disprețuiți de ministerul lor, de guvern și prin urmare găsesc că e cazul să își afirme superioritatea în drepturi față de elevi, ba chiar se vad în statut SOCIAL diferit. Ce e periculos e acest patern de a-și arunca frustrarea cu orice preț, de data aceasta prin reacții verbale la chestiunea cu intrările, fapt ce e simptomatic pentru „personalitatea” lor (vorbesc de cei ce nu au ce căuta să educe copii în școală). E de înțeles că niște tineri fac exerciții de putere și cer câte și mai câte, poate, isteți fiind, chiar reacții exteriorizate la frustrarea profesorilor au vrut să provoace, băgând bățul prin gard astfel, făcând opinia publică să îi cunoască MAI BINE pe acest tip de profesori, de parcă că nu îi conoșteam destul de bine. Nu mă pun de acord cu cine crede că intrarea elevilor trebuie să fie separată DOAR PENTRU a ține violența copiilor departe de profesori; le-ar aduce cunoaștere în plus să știe ce-și fac copiii între ei, dacă tot lipsesc din clasă in recreații (când copiii se pot hârjoni până a se arunca pe fereastră, văzuți doar de nominalizații „pârâcioși”); plus că un elev cu purtări agresive ce intră pe la profesori ar putea cumva să progreseze în învățarea bunelor maniere, în special dacă profii se poartă omenește cu ei câtă vreme se intersectează pe scări și coridoare (nu zice nimeni să se tragă de șireturi sau să fumeze împreună). Aroganța de a ține „cu dinții” de intrarea lor e tot o ipocrizie de tipul folosirii artificiilor de imagine de către profesorii slabi – haine bune, palton nou, bijuterii afișate ostentativ, machiaj înspăimântător, coafuri cu părul mult ridicat – făcute să impresioneze copii și părinți, chiar spre atragerea de beneficii secundare de la ei…că „dacă ai noștri nu ne dau, să-i taxăm pe copii și părinți, doar merităm”.
Intrerea separată ar avea o semnificație mai degrabă practică, în cazul în care , de exemplu, școala poate instala doar un punct de acces sigur, cu scanare de obiecte interzise la aeroport și astfel încurajez profesorii să zâmbească lângă elevi în timp ce intră și ies umăr la umăr; e un zambet pe interesul comun de a sta în siguranță niște ore bune (pumni, bătaie cu laptele la pungă, zbieratul din toți rărunchii dar măcar cuțitarii sunt lăsați afară – absenți pentru intenții agresive sau dezarmarea la poartă cu anunțatul părinților în primă instanță).
Mai e aspectul de speriat pentru profesori….”aoleu!”, cum ar fi să intre copiii cu tot cu părinți (se întâmplă uneori) pe la intrarea lor!?! …să vadă ei ce fac unii profesori, unii directori, cum „vorbesc” cu copiii mici școlari!?! Cum trafică pungi cu plocoane? Cum ii duc înșirați acasă la meditații? „Văleu!”
Revendicarea unei intrări separate este și despre fereală, așadar. Inclusiv fereala agenților de vânzări în școli.
Respectul este altă chestiune. Ii vom respecta când vor exista supervizori Onești, cu mandat și obligații de a intra ad-hoc, oricând, în orice clasă în special in recreatie- psihologi, voluntari iar la ore mentori…că sa nu mai zic de al doilea profesor în clasă…vise.
Vine in pas saltat attalismul spre România.
Noul guvern al Frantei, pretins de dreapta a creat un minister aberatie care va detine atributii legate de combaterea discriminarii..
In fapt, va avea strict un rol de propaganda pro-sincretism religios, pro-variabil-indentitate sexuala, pro-egalitar relationala intergenerational…
Adolescentii, confuzi prin natura fatalitatii biologice, vor vota de la 17 ani si vor putea avea responsabilitati parlamentare.
Pe repede inainte duetul Attal Macron va ” pune in viata” proiectul stangii liberticid Attaliene la care vor adera si liderii nostri politici in costum, sandale si fara sosete.
Golaneala cu dreptul elevilor de a intra in scoala pe aceasi usa cu profesorii se va incununa cu imbrancitul doamnelor profesoare la intrare, ca tot s-a renuntat progresist egalitar la sarutatul mainii si invitarea acestora de a trece prioritar pragul unei usi .
Perfect real! Romania nu va fi Japonia ca politete, reguli, ordine. De aceea inca din secolul XIX si XX asa au fost construite toate scolile. Multora li s – a urcat la cap libertatea si democratia prost inteleasa.
Corectitudinea politică promovează crearea unei „mentalitati de victima”, descurajează oamenii să își asume responsabilitatea pentru propriile lor vieți, suprimă libera exprimare și denaturează
dezbaterea publică, ceea ce duce la adoptarea politicilor proaste. Poate fi atât de extrema, încât dăunează chiar și celor pe care chipurile ar trebui să-i ajute.
Corectitudinea politică poate duce la „victimizare competitiva” ceea ce genereaza tensiuni între grupuri care trăiau altfel armonios, facandu-i sa caute cu lumanarea situatii de victimizare sau sa falsifice realitatea pentru a se da victime si a capata recompense.
În loc să concureze pentru realizare personala, elevii/studenții vin să se angajeze într -o competiție pentru simpatie și chiar milă. Arătând că au fost victimizați, oprimați, abuzați, devalorizați în trecut, ei isi afirmă pretențiile la aprecierea compensatorie și depreciază în mod resentimentar pretentiile altora. Rasplatind viciul si biciuind virtutea, acest instrument politic de cenzura, incurajeaza elevii in a-si cauta vesnice scuze de oprimati in dauna dezvoltarii si performantei personale. Ei vor intelege ca pentru a ajunge in top trebuie sa-i dea jos pe altii mai buni ca ei simuland tot felul de smiorcaieli irationale si eludand adevarul, dreptatea si munca /efortul sustinut pentru a deveni cineva in viata.
Acest Consiliu al elevilor are propuneri de doi lei. De ce nu sustin examene serioase de bac diferentiate pe profilele liceale, examene seioase de admitere in facultati si nu pe dosare?!! Multe scoli si licee, facultati asa au fost construite, ce facem le demolam ca au intrari separate?!! Apoi avem carente de educatie si de politete mari ale elevilor care multe pornesc de acasa. Am lucrat ani buni in invatamantul preuniversitar si in pauze am incasat imbranceli si fluierari diin partea unor elevi certati cu bunele maniere si educatia elementara?!! Atunci si la spitale sa fie la fel caci si aici sunt intrari si grupuri sanitare separate?!!!
Sa dezbatem intai propunerea Consiliului Elevilor in cauza si apoi vedem ce facem cu privire la pozitia lor referitoare la examenele serioase si corecte (care sunt, negresit, o problema importanta). Dar sa parasim subiectul pentru a duce discutia in alta directie este de manual: se numeste red herring.
Asadar, ce argumente aduceti pentru pastrarea / desfiintarea intarii separate a profesorilor?
Ca unele cladiri au mai multe intrari din constructie? Nu e convingator argumentul – cam toate cladirile au cel putin doua intrari, e o chestiune de siguranta respectata de arhitecti.
Ca exista carente in educatia elevilor si rezolvam asta incercand sa reparam printr-o greseala (separarea intrarilor/scarilor) o alta greseala (lipsa educatiei si a mijloacelor de corectie a comportamentelor inadecvate)? Nici asta nu e prea convingator drept argument.
Comparatia cu spitalele? Nu este un argument convingator: medicii trebuie protejati pe cat se poate de pacienti, din motive evidente: sa nu-si transmita intre ei virusurile si bacteriile periculoase sanatatii. La scoala nu e un pericol daca isi transmit intre ei cunostintele pentru ca nu sunt periculoase educatiei.
Asadar, inapoi la argumente, va rog …
Va rog, sa intrati in cat mai multe cladiri ce sunt scoli dinainte de 1990. Intrarea separata ale cadrelor didactice si personalul TESA era data de faptul ca toate birourile directorilor, secretariatele, cancelariile se gasesc pe culoarul cu aceste intrari asa zis separate ale cadrelor didactice. Credeti ca daca avem aceiasi intrare avem mai multa democratie, mai multa calitate a procesului de invatamant, mai mult respect si politete din partea elevilor?!!!. Si daca medicii trebuiesc protejati, profesorii nu trebuie protejati?!! Aveti o logica care nu are nici un suport real.
Acesta este un argument ce priveste care anume dintre mai multe intrari sa fie folosita de catre profesori, in situatia in care ar fi cazul sa fie separate intrarile. Si este un argument convingator. Dar pentru altceva, nu pentru ideea intrarilor separate. Deci alt red herring.
Da, cred ca, indirect aduce mai multa calitate procesului de invatamant, care nu se mai bazeaza, in prezent de conferentierea „ex cathedra„.
In acelasti timp trebuie ca profesorii sa se organizeze (sindicatul, se aude?!) si sa ceara angajatorului sa le dea (inapoi) si instrumentele necesare desfasurarii procesului de invatamant (sa termine cu „nu ramane nimeni corijent/repetent”, cu „nimeni nu poate fi dat afara de la ora”, cu pregatit dosar pentru actiuni remediale pentru elevii slabi – si, uite, cum iau cu totii note umflate, ca sa scape profesorii de facut dosare, cu creditele transferabile, cu hartogaria absolut inutila si plina de platitudini si minciuni, etc).
Stiti vorba aia „nu e nimic ce nu functioneaza intr-o democratie ce nu poate fi reparat cu si mai multa democratie„? Cum vi se pare?
Apoi, logica mea nici nu trebuie sa aiba suport real, Logica fiind, prin excelenta, o forma abstracta a gandirii. Cred ca ati vrut sa spuneti altceva. Ce materie ziceti ca ati predat?
Cititi definitia logiicii !! Nu ati pus in aceiasi ecuatie de gandire – istoria scolii romanesti, arhitectura si constructia lor, mecanismele de administrare si functionare, organizarea sistemului de invatamant !! Mai aveti inca de invatat si de corijat la partea de tupeu!!! Predau stiintele Pamantului si fara logica si conexiuni nu sunt intelese. Nu merge cu toceala si papagalul!!
Iata o cauza care nu a mobilizat mintile luminate ale natiei noastre dupa 1990:
https://www.libertatea.ro/stiri/cercetatorii-care-vor-sa-stearga-din-stiinta-numele-elena-ceausescu-cazul-e-atat-de-grosolan-insa-sunt-foarte-putine-lucrurile-pe-care-le-poti-dovedi-retrospectiv-3930976
Doua sunt, dupa parerea mea, motivele acestei dezonorante atitudini : primul, academiciana Elena Ceausescu a reprezentat un model de reusita prin impostura si frauda pentru mii de falsi licentiati universitari şi al doilea, ascunderea motivelor pentru care aceasta a fost „onorata” cu diplome universiare, titlul de cercetatoare si doctor in Chimie.
Sotia analfabeta a presedintelui gangav logoreic putea fi procopsita cu o diploma in pedagogie dar, un doctorat in aceasta stiinta
nu ii aducea substantiale satisfactii financiare in valuta pentru inventiile si inovatiile valorificate de infloritoarea noastra industrie petrochimica.
In ’87 – ’88 romanii o pomeneau zilnic pe. „savanta de renume mondial” cu injuratura : „..tu-ți polimerii ma-tii”, cand se rupeau sacosele de plastic cu cartofi si oua achizitionate dupa ore de nervi petrecute la cozi umilitoare si epuizante.
Inainte de „revolutie” romanii erau constienti ca atat mediul universitar cat si cel de afaceri era complice ale unei gravissime imposturi. Dupa ’89 romanii au tolerat ceea ce detestasera, dusi cu preşul de doi vicleni copii de casa ai savantei.