De ce migrația spre Olanda este tema de interes, aici? Nici nu a fost și nici nu este una dintre principalele atracții pentru emigrarea românească (Sandu, 2024a). În cel mai important câmp de emigrare de la județe de origine la țări de destinație, Olanda apare în grupare împreună cu Marea Britanie, Belgia, Italia și Grecia. Ipoteza pe care am reținut-o din analiza respectivă este că românii care au lucrat inițial în sudul Europei, în țări precum Italia și Grecia, au învățat de la localnici că este bine să mergi să lucrezi în nordul Europei pentru că acolo și salariile, și condițiile de viață sunt mai bune. Deși ipoteza este atractivă, argumentele empirice sunt insuficiente. În sensul acestor argumente intenționăm să desfășurăm analiza de față. Analiza pe care o propunem în continuare încearcă o contextualizare mai puternică a temei. Punctul de pornire este schimbarea întrebării de cercetare. Nu ne mai interesează în principal destinațiile de maximă atracție a migranților din România ci destinațiile unde s-au înregistrat cele mai importante creșteri numerice ale imigranților de cetățenie română. Este Olanda o astfel de destinație? Da, și vom vedea imediat detalii.
Contextul european ale atracției migratorii
Într-adevăr, creșterea stocului de emigranți români în Olanda a fost foarte mare, de aproape patru ori a sporit acest stoc, în intervalul 2015-2023 (tabelul 1). Numai Islanda, dintre țările uropene pentru care am dispus de date, a înregistrat o creștere mai puternică de imigranți români. Creșteri similare, dar mai mici, de stoc de imigranți români, s-au mai înregistrat în Germania și Marea Britanie, țări de imigrare puternic dezvoltate, și în Letonia și Finlanda, țări mici din nordul Europei. Noile date europene confirmă ipoteza anterioară a înscrierii migrației din România spre Olanda în trendul general de creștere a migrației Sud-Nord. Cel puțin în ceea ce îi privește pe emigranții români. În Sudul Europei, în țări precum Italia, Spania, Grecia și Portugalia, imigrarea românească este în declin accentuat, iar în Nordul (Suedia, Danemarca, Norvegia) și în Vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Austria, Elveția și Belgia), în creștere (Tabel 1). Este suficient ca o țară, precum Cehia, spre exemplu, să fie apropiată de țări cu putere mare de dezvoltare pentru a deveni atractivă românilor. Nu știm dacă această sporire a stocului de români în Vestul și Nordul Europei a avut loc prin emigrare direct din România sau direct din țările sudice ale continentului unde au lucrat români. Cert este că numărul de cetățeni români din sudul continentului s-a redus considerabil.
Table 1. Romanian citizens by country of immigration, by year
Rolul educației
Nu avem date pentru a estima direct cât din sporul de atracție olandeză pentru migranții din România a fost legat de educație. Știm însă că NUFFIC (Organizația Olandeză pentru Internaționalizarea Educației) preciza faptul că, funcție de numărul de studenți în Olanda, România a trecut de pe locul 27 în 2006, pe locul trei în 2023, cu cei 7420 studenți pe care îi avea în Olanda (https://www.nuffic.nl/en/subjects/facts-and-figures/top-10-countries-of-origin-over-time). Numărul tot mai mare de studenți români care învață în universități de top din Olanda a contribuit la creșterea numărului de români care au rămas la lucru în țara unde au studiat. În plus, același factor a putut contribui la o rețea mai densă de rețele sociale între românii de acolo și cei din țară. Pe această cale s-a dezvoltat tot mai mult o cultură a migrației românilor spre Olanda.
Rolul educației în migrația românilor spre Olanda poate fi estimat, indirect, și din altă perspectivă, cea a votului la europarlamentarele din iunie 2024. Ponderea voturilor pro-REPER (Reînnoim proiectul European al României) a fost maximă (20%) în cadrul votanților români din Olanda, în condițiile în care pe total votanți din străinătate, la europarlamentarele din 2024, ponderea respectivă a fost de numai 10%. Interpretăm votul din Olanda ca fiind semnificativ pentru nivelul ridicat de stoc de educație la votanții români de acolo. Nu știm care a fost structura educațională a celor care au optat pentru un partid sau altul la europarlamentarele la care au participat românii în Olanda în 2024. Știm însă că în România, la aceleași alegeri, ponderea votanților cu studii superioare din total votanți pentru partidul REPER a fost de aproximativ 84%, mult mai mare decât în cazul oricăror partide politice care au obținut scoruri electorale mai bune. În baza acestei informații avansăm ipoteza că scorul mare pro-REPER în Olanda a fost obținut și datorită participării sporite la vot a celor cu studii superioare[1].
Câmpuri de emigrare care favorizează plecările în Olanda
Cu datele la nivel de județ-mediu rezidențial am calculat ratele de emigrare pentru cei plecați de mai puțin de un an în străinătate. Pornind de la acest date am urmărit să vedem care sunt câmpurile de migrație județ-mediu rezidențial-țară de destinație care stimulează la modul semnificativ statistic plecările de scurtă durată spre Olanda. Cu această abordare am aflat că emigrarea spre Olanda este asociată pozitiv cu emigrarea spre Norvegia, Germania, Belgia, Cehia, și Grecia. Altfel spus, pare să existe o cultură favorabilă emigrării spre Olanda în special în județele care au emigrare puternică și spre țările anterior mențioate. Din aceeași abordare (de regresie multiplă, neprezentată aici) aflăm și că plecările spre Olanda se fac în special din urban și din județe extracarpatice.
Concluzii
Numărul cetățenilor români care trăiesc actualmente în Olanda este apropiat de 50 de mii, mult sub pragul care caracterizează diasporele românești din Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța sau Austria, spre exmplu. În pofida acestui fapt, interesul pentru motivația și modelele de emigrare spre o astfel de țară este pe deplin legitim. Dinamica demografică a disporei românești dintr-o astfel de țară este de creștere rapidă. De ce? Am încercat să răspunem la întrebare în limita datelor dispobibile, relativ sărace. Oportunitățile educaționale de acolo sunt consistente și atrag un număr din ce în ce mai mare de tineri din România. Condițiile de muncă și viață din țara respectivă favorizează și remigrarea din sudul spre nordul continentului. În plus, migrația spre Olanda pare să fie favorizată și de faptul că această destinație este asociată, la nivel de județ-mediu rezidențial, prin rețele și culturi de migrație cu plecările spre Germania, Belgia, Norvegia, Grecia și Cehia.
Desigur, date suplimentare aupra originii și motivației de emigrare a românilor spre Olanda, sau altă țară de destinație, ar putea fi obținute/detaliate și printr-un sondaj online asupra celor plecați temporar sau definitiv din țară. Printr-un astfel de sondaj am putea afla de unde se pleacă (județ și mediu rezidențial), experiența de migrație anterioară, profilul socio-demografic al migranților (vârsă, gen, educație, stare maritală, copii etc.), orientări de migrație în familie, intenții de remigrare, rețele de migrație, motivații ale (re)migrării etc.
Referințe bibliografice
Sandu, D.(2024a).Câmpuri sociale ale migrației românilor în străinătate. Contributors.ro. 5 iunie (https://www.contributors.ro/campuri-sociale-ale-migratiei-romanilor-in-strainatate/ )
Sandu, D. (2024b). Dezamăgire și fragmentare în votul diasporei din iunie 2024? Preprint accesibil pe Research gate la https://www.researchgate.net/publication/381670581_Dezamagire_si_fragmentare_in_votul_diasporei_din_iunie_2024#fullTextFileContent
[1] Estimarea relației dintre educație si votul la europarlamentarele din tara, din 2024, a fost obținuta de la SOCIOPOL, prin amabilitatea domnului Mirel Palada, managerul acestei companii de sondaje.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2024/06/portocala-mecanica-si-olandezul-zburator.html?m=1
Ati uitat de faptul ca in universitatile din Tarile de Jos (asa se spune corect, nu Olanda care este doar o regiune), se poate inscrie oricine a luat Bacalaureatul cu o medie acceptabila. La sfarsitul primului an universitar, urmeaza trierea studentilor si raman destul de putini din totalul celor inscrisi initial. O alta „atractie” din Tarile de Jos o reprezinta faptul ca, spre desosebire de alte state europene, nu esti nevoit sa cunosti limba neerlandeza pentru a munci sau pentru a studia, ci este suficient sa vorbesti fluent limba engleza. In Belgia, de exemplu, daca vrei sa muncesti trebuie sa vorbesti fluent franceza, neerlandeza si engleza, iar aici ma refer la joburi inalt calificate.
Pe langa limba engleza, care este limba de predare in, practic, toate programele de studii in Olanda (atat de licenta cat si de master, ma refer insa la cele universitare, nu la „applied sciences”) as adauga argumentul taxelor de scolarizare. Desi nebanale (peste 2000 de euro pe an), acestea raman mult sub cele de la universitatile engleze. Aceste doua aspecte, plus programe educationale foarte bune si universitati care apar in toate clasamentele mondiale, au facut ca Olanda sa devina foarte atractiva pentru tinerii romani care doresc sa studieze in strainatate.
Pe piata muncii, situatia ramane la fel in cazul functiilor care necesita o pregatire superioara. Oricum, olandezii sunt in marea lor majoritate buni vorbitori de engleza, de aceea te descurci de multe ori si fara olandeza. In Belgia engleza nu e atat de populara, insa nu trebuie sa cuonsti atat franceza cat si olandeza. Prima e necesara in partea valona, a doua in Flandra. De ex., in Antwerpen sau Gent e mai greu cu franceza, iar in Liege cu olandeza. Ipotetic vorbind, te-ai putea descurca si cu a treia limba oficiala, germana, insa posibilitatile sunt mult mai reduse.
P.S.: Aveti dreptate in ceea ce priveste diferenta dintre Holland (sunt doua provincii, de nord si de sud, care insa nu acopera intregul teritoriu) si Nederland. Traducerea in romana o las pe seama lingvistilor, insa am folosit „Olanda” si „Tarile de Jos” multi ani, iar limba lor era „olandeza”. Daca nu ma insel, „neerlandeza” este de data mai recenta. Sincer, utima denumire nu imi pare ca suna natural in romana, insa e doar opinia mea.
Conform tabelului, in 2023 existau 3,172 milioane romani stabiliti in diverse tari UE. Interesant ar fi de stiut coeficientul de emigratie ilegala sau temporara. Aveti cumva astfel de date? Felicitari pentru articol, da de gandit.
Multumesc pentru comentarii/intrebari. Bine-venite pentru completarea tabloului sumar pe care il schitez. Nu am date referitoare la sosirile ilegale. In tabelul prezentat in material preiau datele EUROSTAT, referitoare la cetateni romani aflati in tari europene, in anii de referinta. Adaug la ceea ce am spus ca in Olanda, Germania, sau in tarile nordice, coruptia perceputa este mult mai mica decat in Romania (pentru detalii vezi https://www.transparency.org/en/cpi/2023). Foarte probabil ca in comparatiile pe care le fac migrantii in luare deciziilor lor conteaza si acest aspect.
migratia românilor din sud spre nord are 5 cauze mari si late:
1. schimbarile climatice si adaptarea la ele
2. aerul mai curat din muntii olandei
3. ”praf” la liber
4. au auzit de Mark Rutte
5. alte cauze
e o gluma…pe juma…20%- regula Paretto