Politica, ca religie la maghiari și români

Interesanta expunerea de idei ce ne ofera a noua priveliste asupra societatii maghiare si asupra societati romanesti actuale .Nevoia de lider suprem este evidenta in Ungaria scaunul lui Orban de Budapesta fiind aproape de neclintit atita amar de vreme .Fenomenul Magyar Peter apare exact la momentul potrivit .Societatea maghiara descopera imensa pacaleala iar Orban de Budapesta devine pe zi ce trece mai mic politic char daca isi pune speranta in Putin si Trump .In Georgia un nou Maidan de data asta georgian sta sa vina iar in Ungaria , daca Orban nu va ceda puterea, se poate intimpla acelasi lucru .In Romania Isus inca este stapinul magic al unui important numar de cetateni . Politicul romanesc este obligat sa tina seama .Ne aflam in plin razboi nu numai informational .Dictaturile lumii (Ungaria nu este altceva decit o dictatura mascata ) se implica peste tot in lumea democratica .Amestecul maghiarilor in politica romanesca este mai mult decit evidenta .Opozitia (Kelemen ,Orban al doilea , Ciolos ,Barna ,Drula si Simion ) vor incerca sa cistige alegerile Prezidentiale mizind si pe votul masiv al maghiarimii romanesti .Opozitia stie ca va pierde Alegerile Locale si Parlamentare UDMR fiind la limita intrarii in Parlament dar totodata inteleg cum singura lor sansa devin alegerile Prezidentiale .Tinerii din Romania care nu stiu ce a insemnat comunismul si nici ce inseamna Iliberalismul ar trebui sa vina masiv la vot .Doar un vot masiv de felul celui din Franta sau Turcia ar putea alunga din politica la zi Partidele de soriginte sovietica .

Nu mai știu cine a zis că Religia este opiumul popoarelor. Analizând istoria, catolicismul este agresiv iar ortodoxismul este pasiv. Referitor la cele două popoare-roman și maghiar-in istorie maghiarii au fost agresivi iar românii au fost mioritici și vegetativi. Cu o observație: agresivitatea maghiară a fost la scară istorică perdantă, mioriticismul ortodox românesc care nu și-a asumat riscuri a fost mai rezistent. Azi….istoria se repetă: maghiarii riscă din nou cu agresivitate, românii tac dar….nu uită.
Ca părere, maghiarii se joacă din nou cu propria existență. De data asta riscul s-ar putea să le fie fatal…

Romanii nu au asteptari in momentul de fata si datorita dezamagirii produse de Iohannis si PNL in urma ultimelor alegeri. Daca exista un element de speranta si o componenta religioasa, aceasta e prezenta in rindul alegatorilor AUR. AUR e si unicul partid care se refera clar in programul sau la „morala crestina” si „chemarea noastră de a fi împreună-lucrători cu Dumnezeu în opera Sa ziditoare şi mântuitoare”. E greu insa sa ii luam in serios, fiindca fraze ca „ne conduc cei care nu merita … ne dorim la conducere cei cu dragoste de oameni, de credinta” ori „sa conservam viata asa cum ne-a dat-o dumnezeu unul” ies din gura unui condamnat penal (fie cu suspendare) pentru abuz in serviciu (onor dl general Mircia Chelaru – vezi si atitudinile prezente printre militarii sustinatori ai AUR in linkul de mai jos).
https://romania.europalibera.org/a/armata-aur-sute-de-ofiteri-si-generali-susin-un-apel-de-nationalizare-si-limitare-a-drepturilor/32665619.html
Din fericire, chiar daca din cauza coruptiei generalizate electoratul roman e scirbit de politica si politicieni, e putin probabil ca AUR sa ajunga in topul preferintelor si astfel sa ajunga la guvernare. Nu, cert, Simion nu e vreun Mesia.

Nu stiam ca in Ungaria 16% din populatie se declara „nereligiosi”, fata de 0,37% in Romania.

Ez igaz. True. Ce altceva este miscarea secta MAGA? Genul asta de politicieni nu are granite.

Nu doar țara tânără, România, ci și popor tânăr, cu tradiții recente, după cum zice autorul.

Românii sunt în acest spațiu de curând. Maghiarii sunt pe aceste pământuri de peste 5000 de ani, nu-i așa? Au avut timp să-și consolideze statul și tradițiile.

…Apropo, despre “tinerețea” românilor și a tradițiilor lor istoricii și nu doar ei au scris îndeajuns pentru a clarifica lucrurile. Unele nelămuriri cu privire la acestea au mai rămas doar la Moscova și Budapesta. Aceleași nelămuriri pe care le manifestă cele două capitale și față de Ucraina, spre exemplu.

Un exemplu in aceasta ordine de idei; fanaticii lui Trump, uneori frizand idiotenia totala. Tot ce acestia nu aproba altor politicieni, cand vine vorba de Trump, raspunsul este „si ce daca?” De exemplu, cand li se spune ca la ridicarea blocului Trump acesta a lasat pe drumuri muncitori si nu a platit contracte, raspunsul este „probail ca meritau”…

Am intrebat-o pe o socioloaga maghiara ce crede despre articol si iata raspunsul:
I read it, let me think about it. I can agree with most of it, but I am unhappy with this transgenerational blabla. Hungary is a feudal society, minus Budapest, therefore highly hierarchical, prone to autocracy. A strong male leader character is appealing to a large part of the society, and it’s close to reality to say that Orban followers believe in him instead of weighing rationally. Probably it’s also true for the Magyar fans.
About religiosity of Hungarians, am not sure, of course they are not religious in a sense Slovaks or Poles are. But it’s a bit oversimplified that Orban replaces Jesus Christ, no serious polscientist or sociologist would buy such a reductionist idea.

Intradevar,subiectul este fascinant dar și extraordinar de sensibil. O analiză comparativă a comportamentelor prezente ale cetățenilor din cele două țări ar crea o stare de disconfort unora dintre cititori. Poate că răspunsurile la următoarele întrebări ar putea sa reveleze mobilurile comportamentale atât ale maghiarilor cât și ale românilor.
1 Cum se explica faptul că ungurii, care au fost oropsiți și distruși de Rusia în 1848 și 1956,sunt astăzi prieteni devotați ai acestui stat agresor?
2 Cum se explica faptul că românii din județele Bistrița Năsăud și Salaj, foste redute național taraniste, sunt astăzi devotati doctrinei .socialiste și își ignora eroii și lupta pentru emanciparea națională și spirituală în cadrul Școlii ardelene ?

Csabi draga,
Având in vedere că România e un stat tânăr de doar 105 ani, probabil ca Germania, Italia, cad in aceeasi categorie. Niște adunături nefunctionale cultural – după cum ai definit România- având in vedere că diferentele intre sudul si nordul Italiei sunt la fel de mari ca diferentele intre estul Ungariei si Vestul Austriei. Sa nu mai pomenim de diferentele intre Bavaria in sud si fostele regiuni hanseatice din nordul Germaniei.
Vă rog să vă abtineți de la aluzii cum că România e un stat artificial. Nu ține … și riscați să jigniți Românii. Faptul că maghiarii sunt o parte importantă a populației in Transilvania nu face România mai artificială decăt Italia sau Germania de astazi.
Să nu uităm că România a primit in ultimii 130 ani Greci care au fugit de Turcia (la Galați, Brăila, Tulcea), Tătari care au fugit de urgia Rusă din Crimeea ( Constanța), Armeni care au fugit de genocidul turcesc (Bucuresti, Turnu Severin), Italieni care au fugit de sărăcie după primul război mondial ( Bucuresti, Galați) – Toate natiunile care si-au făcut un adăpost pe teritoriul României doar in ultimii 105 ani de disfunctionalitate culturală nu au făcut decât să intărească natiunea Română. Așa cum au făcut sutele de mii de Români care au fost maghiarizați in Transilvania de-a lungul timpului, conform documentelor bisericii reformate si celei catolice. Urmașii lor sunt astăzi maghiari infocați care au intărit națiunea maghiară și privesc de sus o națiune „tânără și disfuncțională” :))
O narațiune ciudată. Nouă pentru mine.
Probabil că ar trebui să-i intrebați și pe români dacă se simt disfuncționali … așa, în general. După ce-au furat Ardealul, probabil că au mustrări de conștiință.
In Cluj, de unde-s eu, din Mănăștur, nu răzbate sentimentul ăsta, da’ noh, merită să îi intrebați. Poate greșesc.

Va mulțumim! Ați dat forma gândurilor noastre. Riscul de a analiza prezentul transferând idei din spațiul religiei antice de care se ocupa autorul în principal este mare. Sa arunci niște idei personale provenite dintr-un amalgam interior, dar citând trei autori seriosi ca scut de aparare este o schema foarte simplificată. Sa reduci credință crestina la un mit și apoi sa vrei sa cauți un Mesia totuși în mentalitatea oamenilor? Ideea de Mesia este eminamente creștină. Iisus „a monopolizat” locul lui Mesia. Ar trebui sa mai lase loc și pentru alți mesia nu de alta dar acest popor tânăr care abia a coborat din copac are nevoie sa se alinieze și la acest capitol la decadenta zilelor noastre.

Da, da, romanii ii primesc pe toti cu paine si cu sare. De toleranti ce sunt nu recunosc Holocaustul, sunt tiganofobi pana in maduva oaselor si cand scriu epistole din Manastur scriu Romani cu majuscula!

Un subiect fascinant expediat printr-un text prea scurt. Un comentator scria mai sus despre originea asiatica a unor trăsături sociologice ale maghiarilor. Este parțial adevărat, deși este ciudat cum un grup uman destul de puțin numeros a putut sa-si păstreze anumite credințe timp de aproape 1200 de ani populații slave, germanice și romanizate.
Nu cred ca crestinarea maghiarilor a fost prea profunda, dovada procentul mare de sinucideri din Ungaria (erau campioni în Europa acum vreo 20 de ani, au fist depasiti in ultimii ani de lituanieni, rusi, letoni). Societățile asiatice, în special cele din Asia de E, au o ușurință mai mare în a recurge la sinucidere comparativ cu cele europene.
Exista la popoarele vechi un mesianism religios și unul nationalist/militar mai mult sau mai putin secular. De exemplu secta de la Qumran aștepta doi Mesia, iar condamnarea lui Iisus Hristos la răstignire s-a datorat tocmai confuziei dintre cele doua roluri. Elita religioasa îl condamna pentru ca voia sa-l ocupe pe primul, a carei aparitie era un fel de fenomen indepartat, iar populația era nemulțumită pentru ca Iisus nu voia sa preia cel de-al doilea rol.
A pune prea multe așteptări intr-un Mesia care sa miște istoria este un pariu periculos și în general cu rezultate foarte proaste.
In acelasi timp si neîncrederea (autorul o numește mai blând, scepticism) în liderii politici da rezultate proaste. O civilizație nu poate progresa fără încrederea în liderii politici și militari si fără respectarea unui contract între conducători și conduși. Din acest punct de vedere România se afla azi la nivelul cel mai scăzut de la 1859 încoace.

Nu m-as grabi sa afirm ca suntem imuni, in Romania, la „asteptarea mesianica” despre care vorbeste autorul. Din fericire, partidul AUR il are ca port-drapel pe George Simion, dar cred ca, cu un lider charismatic, ar fi adunat mai multi adulatori.

De fapt, cred ca depinde pe ce butoane ale poporului apesi si cine te sustine, pe dedesubt. Ungurilor (si austriecilor), daca le fluturi pe la nas marirea imperiului, degraba li se umezesc ochii si li se infoaie mustatile, a mandrie imperiala. Tov. Orban nu e altceva decat o marioneta gonflabila a Moscovei, care-si joaca o carte suveranista, iliberala (si, pe alocuri, imperialista), cu mare priza la anumiti unguri (de acolo si de-aici). Daca mai multe state fost-socialiste ar avea determinarea pe care o are Polonia, in ruperea legaturilor (subterane si vechi) cu rusia, marionetele gonflabile (de diferite calibre, din diferita state est-europene), cu chip de „matrioska”, degraba s-ar dezumfla.

Maghiarii nu au o religie nationala; sunt catolici, protestanti…
Religia lor unitara este ideea imperialista.
Ei se cred o natiune de cuceritori, descendeti din cuceritori, inselati de Europa la Trianon!
Asta e religia lor.
(Desi nu au nici legatura genetica cu hunii si avarii.
Fino-ugrienii au plecat din Mongolia inainte de epoca fierului -adica inainte de sec. XII i.e.n.- si s-au stabilit pe tarmul Balticii, de unde au fost dislocati de germanii(goti) in miscare. In sec. I i.e.n.- I e.n. S-au stabilit intr-o zona situata la nord de stepele nord pontice, intre Urali si Baltica. Traiau din vinat, pescuit si cules fructe de padure. Erau pasnici si aveau unelte/arme doar din bronz. Grupul s-a divizat: unii au migrat spre Finlanda, altii au format republica Komi, altii Udmurtia. Un grup a coborit spre Marea Neagra si s-a unit cu secuii, care i-au invatat siderurgia si tehnicile de lupta ale timpului. Si acest grup se va scinda, ca toate celelalte. Unii vor ramane pe Volga, altii vor debusa in Pannonia, prin pasul Dukla, dupa ce sunt infrinti de avari si bulgari si goniti din stepele nord pontice. Vezi legenda celor 2 frati care se separa. Grupul s-a scindat mereu, dupa impulsul dat de goti.)
Istoria lor contrafacuta este religia lor! Nu conteaza ce confesiune impartaseste familia (daca nu cumva este ateista). Probabil, la tezele istorice clasice s-au adaugat si cele comuniste. Poporul asteapta liderul care-i va face -iar- imperiu!
Este un caz grav de demagogie istorica, imperialista. Nimeni nu a vazut pericolul pina acum. A trebuit sa vina Orban si alianta cu Putin, ca sa se vada ceva. Ar fi bine ca poporul sa astepte un lider democrat. Tare mi-e teama ca nu democratie vor ei.
Vom vedea!
Personal, cred ca istoriografia Ungariei trebuie sa suporte transformari radicale. Si stopata transmiterea de legende, prin familie si mass-media.

Interesanta perspectiva.
Eu cred ca Românii sunt exact la fel de susceptibili la ideea de ”Salvator”. Singura problemă este că românii au o prezumție de ticăloșie asociată politicienilor, indiferent de culoare. În momentul în care dezbraci de mit un politician, devine un personaj destul de sordid.

Estonia sta mai bine decât Lituania și chiar decât Letonia. Probabil datorita succesului economic. Ultimele date compilate la nivel mondial (din 2019) arata ca Rusia, Lituania Coreea de Sud si Africa de Sud stau cel mai prost. Succesul economic al Coreii de Sud s-a făcut cu un cost urias la nivelul sănătății mintale și al valorilor îmbrățișate de societate. Merita vizionat un film care a făcut valuri acum cativa ani: Paraziții.

Foarte interesant articolul !
Am pus un comentariu la un articol al dnului Vladimr Tismaneanu, un pic mai sus – ´Aventura ideilor si despartirea de ideologie´ – exact despre ´religia politica´, concept folosit in text. Cu unele modificari il reiau aici, legat de afirmatia ca E. Gentile reia conceptul lui Voegelin. Desigur, si Gentile se refera frecvent la ritualurile cvasi sau pseudo-religioase ale Fascismului, dar sensul e mult, as zice, fundamental diferit de acela al lui Voegelin ( tot asa critica Gentile conceptia lui Arendt de ´totalitarism´, destul de evaziva fata de Fascismului italian, stiute fiind si propensiunile autoarei catre ´machiavellism´, impartasite cu cele lui Aron, acesta, adimrator al lui J. Burnham, care scrisese o lucrare despre ´machiavellienii´ italieni, Mosca, Pareto, Michels … ). Voegelin se referea la ´ideologie´ ca un fel de doctrina, ´gnoza´, zicea el, ce alimenteaza politica ´totalitara´, nu ´politica ca atare´. Conceptia lui Voegelin a fost, pe drept, foarte criticata, el opunea ´gnozei´ – care, dupa butada lui Altizer : ´pentru Voegelin gnoza e totul´ si deci nimic, ceva foarte vag – opunea deci o religiozitate in stil existentialist ( el era influentat si de filozofiile procesului, de Whitehead, foarte asemanatoare cu bergsonismul, vitalismul la moda in epoca, nietzscheanism sau W. James ), la fel de sau cu atat mai ´informa´, subiectivista, un ´misticism´ obscurantist, ´traditionalist´, anti-intelectualist, tipic interbelic, – si care intra foarte bine in alta conceptie a epocii despre ´gnoza´, mult mai pertinenta si calificata, aceea a lui H. Jonas ( ccare, cum se stie, considera existentialismul – in special heideggerianismul – o gnoza moderna ). De altfel, explicatia lui Voegelin fiind ea insasi una totala sau totalizatoare, putea fi considerata foarte bine ea insasi ´gnostica´, dupa chiar propriile-i criterii si o perfecta reducere la absurd. ´Gnoza´ lui Voegelin era un concept ideologic si polemic – de aceea a si fost adoptata teoria in Razboiul rece si de conservatorii americani -, ca si ´stangismul´ colegului sau Kuehnelt-Leddhin ( ce nume imposibil !), chiar de tendinte paranoide, conspirationiste, nu foarte departe de ´bolsevismul antic´ al unui Rosenberg. De altfel ultimele carti ale lui Voegelin sunt aproape ininteligibile, monstruoase ca proiecte si privite cu oarecare jena chiar de admiratorii lui. Dar formula, fericita, si care nici macar nu-i apartinea, a fost apoi preluata.
…
Ca si totalitarismul, de care se leaga imediat, ´religia politica´ are o istorie complicata si e folosit in contexte si sensuri diferite. Initial, apartine mediilor reactionare catolice, destul de apropiate de Fascism ( ´nici stanga, nici dreapta´, comunitarismele/corporatismele organiciste ´personaliste´ ), non-conformistii interbelici. ´Religia politica´ ar fi o anti-religie, mai precis anti-Crestinism sau, si mai precis, anti-Catolicism, o falsa religie opusa adevaratei religii si politicii corecte pe care aceasta ar presupune-o. Aceasta retorica a totalitarismului ( care e in primul rand Comunism, cu Fascism ca subspecie ) ca ´religie politica´ anti-crestina se pastreaza pana azi, in mediile conservatoare ( ex. : Manent ). De aici si oscilatiile termenului in primele scrieri ale lui Voegelin, care avea si o versiune ´buna´ de ´religie ( respectiv teologie) politica´, uitandu-se initial cu admiratie catre Schmitt, adevarata eminenta gri – spre negru, in epoca, pt. toate partidele intelectuale. Un discurs ´genealogic´, demistificator si apropiat de conspirationism, tipic interbelic, ce se inrudeste de fantasmele lui Ab. Barruel, cu francmasoni, ´gnostici´, iluminati si alti eretici proto-stangisti si bolsevici antici. Discurs confesional, parohial, in diverse variatiuni, deoarece Revolutia era odrasla ´Protestantismului´, de ex. ( sau ´papismului´, in ritul pravoslavnic-slavofil ) etc. Revizionismul istoric al lui Furet sau Besancon ( cu a sa ´genealogie´ usor deliranta a leninismului ca ´gnoza moderna´) se resimte puternic de la aceasta ´traditie´ reactionara interbelica, trecand asa in istoriografia si istoriozofia Razboiului rece, ce seamana adesea cu o ereziologie, o privire suspicioasa in tabara inamicului.
Altul este insa sensul ´religiei politice´ la E. Gentile, care se refera la ´politica ca religie´- ca sa traduc direct, si ´sacralizarea politicului´. Este vorba despre politica devenita ´religie´ sui generis sau ´mistica´, o mistica ´nihilista´ ( dionisiaca) a ´puterii´, actiunea politica ´spontana´, ca autenticism, voluntarism, specie de ´vitalism´ ( estetic, adica decadent ), destul de nietzscheana ( omul nou, fie ca se mai numeste asa sau nu, ca homo totus politicus si ´politicul´ ca Gesamtkunstwerk), si se intoarce la celebrul slogan maurrasian : Politique d´abord ! Dar aceasta ´religie politica´ in sens mai riguros nu era proprie doar fascistilor, s-a vorbit si despre ´existentialism politic´, cu referire la Carl Schmitt in special si la adeptii lui din diverse arii ideologice. Ea a trecut si in ´realismul´ Razboiului rece, sub formele mai mult sau mai putin fidele de ´machiavellism´, deci, o ´sacralizare a politicii´ ca atare, nu ceva suprapus, o nebuloasa ´gnoza seculara´, iesita din imaginarul claustral.